Disciplina scăzută la plată în economie, nivelul redus al intermedierii financiare și problema demografică sunt principalele vulnerabilități structurale la adresa stabilității financiare din România, arată „Raportul asupra stabilității financiare”, publicat de Banca Națională a României (BNR), relatează Agerpres. Potrivit băncii centrale, vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor nefinanciare din România în ultimii 20 de ani, cu implicații la adresa economiei reale și a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor nefinanciare cu deficiențe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o disciplină scăzută la plată în economie.

„Deși la nivel agregat aceasta s-a îmbunătățit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar și către sectorul bancar se menține ridicat. Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate”, se precizează în documentul citat.

La finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).

În aceste condiții, autorii Raportului arată că, pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 miliarde de lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.

„Un aspect important care caracterizează firmele subcapitalizate este gradul ridicat de persistență, respectiv rata de menținere în această categorie. La finalul anului 2019, circa 30 la sută din firme se regăseau în această situație de cel puțin 10 ani, iar 14,2% dintre acestea au rămas subcapitalizate în fiecare an începând cu 2008. Durata medie în care companiile rămân subcapitalizate este de circa 7 ani. Analizând evoluția pentru primele șase luni ale anului 2020, necesarul de capitalizare a înregistrat o îmbunătățire față de iunie 2019, atât pentru companiile din sectorul privat (-5 la sută), cât și pentru cele de stat (-10 la sută)”, se mai arată în Raportul asupra stabilității financiare.

Potrivit sursei citate, o consecință directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanțarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deși în scădere, se menține preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare). În criza precedentă, rata de neplată a datoriilor comerciale a depășit nivelul de 20 la sută, subliniază Raportul.

În context, reprezentanții BNR recomandă ca inițiativele guvernamentale care să fluidizeze circuitele monetare prin ameliorarea procesului de scontare a creanțelor comerciale să fie calibrate cu mai mare atenție, țintit către zonele care au perspective de dezvoltare sustenabilă. În caz contrar, aceștia atrag atenția că există riscul ca sprijinul acordat sub formă de garanții de stat să majoreze în final datoria publică fără ca efectele benefice să fie palpabile.

În ceea ce privește o altă vulnerabilitate a economiei, respectiv nivelul redus al intermedierii financiare, BNR arată că România are cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.

Astfel, creditul neguvernamental din bilanțul băncilor reprezintă 26,8 la sută din PIB în decembrie 2020, în timp ce țări din regiune, precum Ungaria (35 la sută), Polonia (48 la sută), Bulgaria (52 la sută) sau Cehia (54 la sută), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Media europeană a indicatorului era de 92 la sută.

„Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferința acestora de a apela la finanțări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiții străine directe (ISD). Creșterea susținută a îndatorării firmelor rezidente față de grupul nerezident din care fac parte (de circa 4 ori în intervalul decembrie 2009-decembrie 2020) constituie o preocupare din perspectiva riscurilor la adresa stabilității financiare; astfel, companiile cu datorii nefinanciare de la grup sunt expuse șocurilor dinspre economiile țărilor de origine companiilor-mamă și pot contribui la transmiterea acestora la nivelul economiei locale”, arată documentul.

Reducerea ecartului ratelor dobânzilor între finanțarea în valută de la instituțiile de credit din România și creditele acordate de instituțiile financiare nerezidente, respectiv finanțarea de tip ISD, a susținut reluarea tendinței ascendente în cazul creditului destinat companiilor nefinanciare acordat de băncile autohtone, de la sfârșitul anului 2018. Această reducere semnificativă a costului de finanțare pe care îl poate oferi o bancă din România comparativ cu un creditor nerezident creează noi posibilități ca o parte din finanțarea firmelor provenind din exteriorul țării să fie acordată pe plan intern, cu efecte benefice asupra reducerii datoriei externe și creșterii intermedierii financiare interne, precizează BNR.

O altă vulnerabilitate, problema demografică, se manifestă în continuare, pe fondul persistenței sporului natural negativ și al fenomenului migrației din ultimii ani.

Potrivit BNR, tensiunile pe piața muncii sunt amplificate de îmbătrânirea accentuată a populației, corelată cu creșterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populația activă (17,3% din populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior), precum și de tendința continuă de scădere a populației rezidente (-0,5% în 2021 vs. 2020).

În plus, pandemia COVID-19 a dus la creșterea mortalității (+14% în anul 2020 comparativ cu 2019) și diminuarea numărului de nou-născuți (-5% în anul 2020 față de anul 2019); astfel, sporul negativ s-a deteriorat de la o medie lunară de 5.900 de persoane în anul 2019 la 9.880 de persoane în anul 2020.

„În acest context, pentru a reduce presiunea asupra populației ocupate și a susține echilibrul pe piața muncii, este esențială îmbunătățirea disponibilității de personal calificat, coroborată cu eficientizarea sistemului educațional, centrat pe pregătirea adecvată a forței de muncă. Îmbunătățirea abilităților digitale și în domeniul noilor tehnologii poate întări capacitatea forței de muncă de a se adapta la schimbările structurale generate de un grad în creștere de automatizare a activităților”, se mai arată în Raportul publicat de banca centrală.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)