Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare și a populației s-a menținut anul trecut pe o tendința ascendentă, dar ritmul de creștere s-a redus semnificativ, la 4%, comparativ cu 9% în anul 2022 și cu 12% în 2021, conform Raportului anual 2023 publicat de Banca Națională a României (BNR), relatează Agerpres. Astfel, la finalul anului 2023, nivelul îndatorării a ajuns la 705,6 miliarde lei, în timp ce indicatorul îndatorare/PIB s-a diminuat cu 2,7 puncte procentuale (pp), până la 45,5% din PIB.

"Creșterea îndatorării din ultimul an s-a datorat în special instituțiilor financiare autohtone, această evoluție fiind susținută, pe de o parte, de continuarea efortului guvernamental de sprijinire a creditării bancare și, pe de altă parte, de creșterea rolului instituțiilor financiare nebancare. Spre deosebire de creditarea internă, cea de la nerezidenți s-a menținut relativ constantă, dar se remarcă o modificare importantă de dinamică în structura acesteia. Astfel, împrumuturile externe oferite de instituții financiare au înregistrat o creștere moderată de 3%, după scăderi repetate în anii anteriori (-8% în anul 2022, -6% în anul 2021 și -1% în anul 2020). Aceste evoluții au fost însoțite de o scădere ușoară a împrumuturilor de la companiile nerezidente de natura ISD (-1%)", explică BNR în raport.

Potrivit sursei citate, inversarea marjei dintre ratele de dobândă la creditele externe relativ la cele interne acordate în euro explică doar într-o mică măsură aceste evoluții, mai puțin de 10% din majorarea împrumuturilor externe fiind determinată de sectorul companiilor nefinanciare. O altă explicație constă în creșterea accesului populației la produse financiare de natura creditării oferite prin aplicații digitale de instituții financiare europene fără prezență fizică în România.

La nivel sectorial, firmele s-au finanțat în egală măsură de la nerezidenți și instituții financiare rezidente, evoluțiile din perioada post-pandemică evidențiind creșterea importanței creditării bancare autohtone în defavoarea celei de natura ISD.

Astfel, 42% din îndatorarea companiilor nefinanciare reprezintă credite de la instituțiile de credit din România (în creștere cu 1,7 pp față de sfârșitul anului anterior și cu 5,7 pp față de decembrie 2019). Creditul de tip ISD s-a redus la 43% din total (de la aproximativ 45% în decembrie 2022 și decembrie 2019).

În schimb, populația s-a finanțat preponderent de la instituții de credit autohtone (88%). Începând cu a doua jumătate a anului 2023, se constatat, însă, o accelerare a finanțării populației de la instituții financiare nerezidente. "Aceste finanțări sunt, în general, de valori mici, iar ponderea în îndatorarea totală este pentru moment destul de redusă (1,3%). Cu toate acestea, există o serie de factori care indică posibile acumulări de riscuri ce reclamă o monitorizare atentă a acestui fenomen. În primul rând, creșterea rapidă a importanței creditului extern și numărul relativ mare de persoane care au optat pentru un astfel de credit, într-un interval scurt de timp, arată o cerere substanțială pentru această finanțare din partea populației. În al doilea rând, accesul facil la produsele de creditare și cadrul mai puțin strict de reglementare pot conduce la supraîndatorarea debitorilor vulnerabili (cu venituri reduse)", precizează BNR.

Banca centrală semnalează că evoluțiile economice mai puțin favorabile din anul 2023, comparativ cu anul anterior, s-au reflectat și în situația financiară a firmelor. Astfel, cele mai importante firme au raportat, în prima jumătate a anului 2023, scăderea profitului net (-12,6%) și reducerea rentabilității capitalului cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu situația înregistrată în prima jumătate a anului 2022. Indicatorul datorii/capital s-a menținut însă la 1,4, iar cel privind lichiditatea generală a scăzut ușor la valoarea de 120%.

Raportul mai arată că populația a continuat să economisească într-un ritm susținut în anul 2023. Deținerile de active financiare s-au majorat cu 1% în 2023 (variație anuală, în termeni reali), în timp ce ponderea acestora în total active a urcat la 63% (+1 pp comparativ cu anul 2022).

"Aceste evoluții au fost susținute de fondurile de pensii private și de programele de emisiune de titluri de stat «Tezaur» și «Fidelis»", menționează sursa citată. Depozitele au continuat tendința ascendentă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu celelalte active financiare (4,7%, în termeni reali, în anul 2023). Analiza în structură arată o diminuare importantă a ponderii depozitelor la vedere în favoarea celor la termen (-8 pp, până la 48% în decembrie 2023).

Calitatea portofoliului de credite acordate sectorului real (companii nefinanciare și populație) a continuat tendința de îmbunătățire, dar unele evoluții în structura acestuia arată o deteriorare a capacității de plată pentru unii debitori un factor fiind și condițiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării. Astfel, rata creditelor neperformante s-a diminuat la 2,33% la finalul anului 2023 (-0,32 pp față de valoarea la decembrie 2022). În cazul portofoliului corporativ, rata de neperformanță a scăzut la minim istoric de la introducerea noii definiții de către EBA, la 3,8% în decembrie 2023, în timp ce în cazul sectorului populației, aceasta a depășit ușor pragul de 3%. În structură, se observă o deteriorare a calității creditelor în cazul creditelor cu garanție de stat acordate companiilor și a celor aferente firmelor din sectorul serviciilor, dar valorile s-au menținut la un nivel gestionabil (2,5% în cazul creditelor cu garanție de stat și 4,8% în cazul creditelor acordate companiilor din sectorul serviciilor).

Probabilitatea de nerambursare la finalul anului 2023, conform IFRS 9, a scăzut cu 0,4 pp pentru debitorii cu grad mai scăzut de risc (valoare a indicatorului datorii/capital sub 2), dar a crescut cu 0,3 pp pentru cei cu grad mare de risc (valoare a indicatorului datorii/capital peste 2). În cazul portofoliului de credite acordate populației, instituțiile de credit au consemnat, de asemenea, o creștere a probabilității de nerambursare pentru creditele ipotecare. Astfel, pentru creditele ipotecare standard, probabilitatea medie s-a majorat cu 0,3 pp în intervalul decembrie 2022 - decembrie 2023.

Calitatea portofoliului de credite ipotecare a continuat să se situeze la un nivel scăzut, dar în ușoară creștere comparativ cu anul anterior, ratele de neperformanță ajungând la 1,3% în cazul creditelor "Prima casă"/"Noua casă" și la 1,8% în cazul creditelor ipotecare standard în decembrie 2023.

"Caracteristicile debitorilor arată, de asemenea, un nivel redus de risc. Astfel, gradul median de îndatorare a debitorilor care au accesat credite ipotecare standard în anul 2023 a fost de 35%, mult sub valorile înregistrate înaintea ultimei modificări privind gradul de îndatorare din anul 2019 (44%, în anul 2018)", a adăugat BNR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)