Municipiul București este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere, potrivit unui raport de audit realizat în perioada 11 septembrie 2017 - 1 aprilie 2021 de Curtea de Conturi a României, citat de Agerpres. Instituția a realizat o acțiune de audit al performanței cu tema „Eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului și înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul București” la Ministerul Afacerilor Interne și alte 19 entități publice cu atribuții în domeniile managementului situațiilor de urgență în cazul unui cutremur major. Misiunea de audit a vizat perioada 2014 - 2020, obiectivul general al acesteia fiind evaluarea eficienței și eficacității programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București.

„Raportul de audit cuprinde peste 300 de constatări care reflectă deficiențe în întregul sistem de management al riscului de cutremur. Acestea evidențiază existența unor probleme și vulnerabilități pe mai multe paliere, de la nivel decizional, organizatoric, funcțional și de management, la reglementarea activităților, asigurarea unui cadru legal actualizat, exercitarea funcțiilor de control, asigurarea capabilităților necesare bunei desfășurări a activității, respectiv asigurarea la un nivel corespunzător a finanțării, a resurselor umane și mijloacelor de intervenție”", se precizează în sinteza Raportului de audit.

Potrivit raportului, Municipiul Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere. Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari și aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafețe vaste, peste 60% din populație fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic. Dată fiind poziționarea țării noastre la intersecția a trei platouri tectonice continentale, riscul de cutremur constituie un element de vulnerabilitate pentru România.

Misiunea de audit a evidențiat faptul că nu există o politică de consolidare asumată de toate autoritățile competente, nefiind elaborată și aprobată o strategie de consolidare pe termen lung a clădirilor cu risc ridicat din București (clădiri rezidențiale, monumente istorice, clădiri cu funcțiuni vitale etc).

„Amplasarea Bucureștiului pe harta seismică în proximitatea zonei de rupere și faptul că este și cea mai mare aglomerație urbană din țară sunt cei doi factori care fac ca expunerea municipiului la potențialul efect distrugător să fie foarte ridicată. Factorul geografic (inclusiv seismicitatea locală a Bucureștiului și lichefierea solului în anumite zone) și realitatea nivelului de dezvoltare urbană, corelate cu elemente suplimentare ce țin de fondul construit vechi și deficiențele sistemului de management al riscului seismic fac ca Bucureștiul să fie una dintre cele mai vulnerabile capitale din Europa expuse la acțiunea cutremurelor”, se precizează în raport.

Strategia națională de prevenire a situațiilor de urgență, elaborată de MAI și aprobată prin HG nr. 762/2008, constituie principalul document de politică ce definește ordinea și siguranța publică și formulează direcțiile prioritare de acțiune pentru situațiile de urgență.

„În cazul municipiului București, la nivelul tuturor celor 6 sectoare și al Primăriei Generale (PMB) s-a constatat o preocupare redusă pentru activitatea de pregătire și prevenire a efectelor produse de un seism major și de realizare a activităților specifice asigurării funcției de sprijin și management al situațiilor de urgență. Ca aspect pozitiv, echipa de auditori a identificat însă că, deși planurile/reglementările aferente prevenirii situațiilor de urgență nu erau întocmite la termenele și în structura prevăzute, în contextul deschiderii misiunii de audit, structurile responsabile au manifestat o preocupare mai intensă pentru redactarea și aprobarea acestor documente de planificare”, se mai precizează în document.

Un aspect important care trebuie semnalat ca efect parțial al auditului derulat de Curtea de Conturi constă în faptul că unele instituții auditate au demarat acțiuni de remediere pe domeniile de prevenire, pregătire și răspuns pentru înlăturarea efectelor unui posibil cutremur major.

Prin această misiune de audit al performanței, Curtea de Conturi a României își propune să contribuie la conștientizarea și creșterea nivelului de pregătire în ceea ce privește gestionarea riscului seismic.

„Importanța principalelor constatări și a concluziilor acestei misiuni de audit este determinată și de faptul că multe dintre acestea vizează domeniul protecției civile și politica de securitate națională. Astfel, recomandările formulate pentru remedierea deficiențelor constatate necesită nu doar responsabilizarea diferiților actori instituționali auditați, ci și asigurarea prioritizării acestui domeniu”, se menționează în document. Conform sursei citate, modul de redactare a sintezei este unul nou pentru Curtea de Conturi, dar răspândit în lumea instituțiilor supreme de audit, în care accentul se pune pe claritatea informației și relevanța sa pentru părțile interesate.

Astfel, instituția supremă de audit din România mai face un pas în procesul de modernizare și transformare pe care și l-a propus în cadrul proiectului CCR-SAI pentru cetățean - rapoarte atractive pentru publicul larg, scrise într-un limbaj accesibil, cu accent pe informarea cetățeanului.

Potrivit raportului Curții de Conturi, gestionarea riscului de cutremur trebuie să devină o prioritate de politică publică. „Un seism de intensitate mare poate genera efecte catastrofale. Cu toate acestea, responsabilitățile autorităților cu rol principal sau funcții de sprijin în acest domeniu sunt insuficient asumate în prezent, iar întregul ansamblu al sistemului de management al riscului de cutremur este în mare parte neadecvat nevoilor gestionării unui astfel de risc”, se mai precizează în document.

Raportul precizează că datele statistice și istoria cutremurelor în România dovedesc o anumită ciclicitate a fenomenelor seismice majore din zona Vrancea, ceea ce poate indica faptul că există riscul ca un cutremur mare să se producă în viitorul apropiat. „Istoria cutremurelor din zona Vrancea arată că marile seisme din România s-au produs, în medie, de circa 3 ori pe secol. Istoria seismică a țării a fost marcată de 4 cutremure majore, care s-au produs în anii 1802, 1838, 1940, 1977”, mai arată documentul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)