Economia globală a atins un minim în prima jumătate a anului 2024, perspectivele pentru finalul acestui an și pentru 2025 indicând o revenire modestă, conform unui raport realizat de analiștii Allianz Trade. Potrivit unui comunicat de presă, citat de Agerpres, Allianz Trade a publicat raportul „Sector Atlas 2024”, document ce analizează sectoarele economice majore, tendințele actuale, riscurile asociate și evoluțiile economice care vor modela peisajul de afaceri în următorul an. Raportul este publicat într-un moment-cheie, în care redresarea economică globală se află încă într-o fază incipientă, în care companiile continuă să navigheze într-un context marcat de volatilitate și incertitudine.

Specialiștii estimează că produsul intern brut global va crește cu 2,8% atât în 2024, cât și în 2025. Această creștere va fi inegală deoarece economii dezvoltate, precum SUA, vor înregistra o încetinire la 1,7%, în timp ce Zona Euro va ajunge la 1,4% până în 2025. Pe de altă parte, China se va confrunta, în continuare, cu o încetinire treptată a creșterii economice, estimată la 4,3% în 2025, pe măsură ce se adaptează la noi realități economice.

În ciuda unei serii de rezultate financiare mixte, care variază semnificativ de la o regiune la alta, majoritatea companiilor globale au reușit să depășească așteptările în privința profitabilității. De exemplu, veniturile globale au crescut cu 3,5% de la un an la altul, deși companiile europene au înregistrat o scădere de 0,7%. Cu toate acestea, 58% dintre companiile globale au raportat câștiguri peste estimările analiștilor, oferind un semnal pozitiv în privința redresării economice în următorii ani. În SUA, 69% dintre companii au depășit așteptările privind câștigurile, deși provocările economice au persistat, temerile legate de o scădere viitoare a profitabilității fiind cele care planează asupra unor sectoare-cheie.

Analiza sectorială a raportului identifică trei mari categorii de industrii care se confruntă cu provocări și oportunități distincte. În prima categorie se află sectoarele afectate de o cerere redusă, precum industria alimentară, chimică, retail, textile și echipamentele de uz casnic. Aceste sectoare se confruntă cu marje de profit sub presiune, în contextul unor provocări de ordin global, precum inflația și costurile ridicate ale energiei. A doua categorie include industrii afectate de problemele din lanțurile de aprovizionare și de incertitudini geopolitice, cum ar fi sectorul transporturilor, energia și echipamentele de transport, care, deși înregistrează o cerere constantă, întâmpină dificultăți operaționale și geopolitice majore. În cea de-a treia categorie, raportul evidențiază industriile cu perspective stabile sau în curs de îmbunătățire, cum ar fi sectorul farmaceutic, cel auto și serviciile IT, care beneficiază de progrese tehnologice semnificative și de o cerere crescută generată de tendințele structurale, precum tranziția către mașini electrice și schimbările demografice.

Deși urmează tendințele globale, evoluția economiei locale, în special în segmentele afectate de scăderea cererii de export (inclusiv transporturile, textilele, produsele electrocasnice și de mobilier), are numeroase particularități.

Sectorul energetic rămane afectat de incertitudinile geopolitice. Totuși, scăderile de venituri și profit ale marilor producători țin mai degrabă de scăderea consumului intern de energie, concomitent cu menținerea plafonărilor de preț încă în vigoare, impuse de stat, se precizează în documentul citat. La nivel de structură, influențele sunt destul de eterogene pe lanțul producție - distribuție - comerț cu amănuntul, producătorii rămânând de departe cei mai profitabili și cu lichiditatea cea mai bună - deloc suprinzător dacă ținem cont de poziția în piață.

„Dintre sectoarele cu perspective stabile sau în curs de îmbunătățire păstrăm aceleași nominalizări și la nivel local - farmaceutic și IT. Ambele sectoare depind însă semnificativ de factori externi - fie pe partea de lichiditate (prin încasările de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate), respectiv prin disponibilitatea fondurilor/proiectelor aferente PNRR pentru a compensa scăderea cererii din sectorul privat pentru sectorul IT. În privința sectorului agri-alimentar, stabilitatea este evidentă doar pentru a doua componentă - datorită unui consum intern destul de rezistent la presiunile inflaționiste din ultimii doi ani”, a declarat Mihiai Chipirlium CFA - Risk Director, Allianz Trade, citat în comunicat.

În privința segmentului de agricultură, anul 2023 a afectat negativ majoritatea jucătorilor, în special la nivelul profitabilității cât și al ciclului de conversie a numerarului, existând mari întârzieri la plățile către furnizori. Deși sectorul - cu 3,5% din total insolvențe la șase luni în 2024 - nu se află între principalele generatoare de insolvențe (comerțul, construcțiile, industria, transporturile și HoReCa contribuind cu mult mai mult, cu ponderi de la 28% până la 7% fiecare în total), seceta prelungită cel mai probabil va menține presiunea asupra performanțelor companiilor din domeniu.

Analiștii consideră că, în lipsa unui plan concret de investiții, concomitent cu acordarea unor garanții/suport din partea statului pe partea de finanțare și cu transferul la timp al subvențiilor convenite, doar o măsură administrativă din partea statului sau impunerea vreunui moratoriu nu pot rezolva problemele din domeniul agricol. Astfel, riscurile de credit pentru mai multe sectoare sunt în general subestimate într-un an electoral cu multe măsuri pro-ciclice - stimularea consumului și lipsa unor măsuri de ajustare a cheltuielilor publice - alimentând deficitele de cont curent, respectiv fiscal.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)