Raport: Opt din zece români petrec cel mai mult timp liber conectați online
Numărul 47, 15-21 dec. 2021 » Roza vânturilor
Românii petrec zilnic cel mai mult timp conectați online, în fața ecranelor (80%) și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, dintre locuitorii a opt țări europene, în timp ce două treimi (66%) au cele mai mari dificultăți în crearea și menținerea relațiilor interpersonale, arată rezultatele unui studiu realizat la cererea unui producător de ferestre, relatează Agerpres. Astfel, conform cercetării intitulate „Head Downers 2021”, o treime (33%) dintre români nu au privit nici măcar o dată cerul în ultima săptămână, deși persoanele chestionate susțin că sunt cel mai orientate către natură și consideră contactul cu aceasta foarte important în proporție de 64%. De asemenea, românii se află pe primul loc în topul țărilor europene la recunoașterea diferitelor specii de păsări.
În același context, majoritatea oamenilor petrec o treime din viață, respectiv 5.000 de ore pe an, cu ochii în ecrane, fapt care duce la postura deficitară permanentizată în mișcare de aplecare și coborâre a gâtului, cel mai frecvent în cel al telefonului.
„Sindromul numit «Dropped Head Syndrome» («Capul aplecat» sau «Gâtul de text») este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul «Head Down» poate cauza contracturi și dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât și la nivelul omoplaților sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii și adolescenții. Referirile studiului la frecvența acestui sindrom și la numărul tot mai mare de cazuri și patologii sunt cu atât mai importante cu cât 2021 a fost declarat de International Association for the Study of Pain ca fiind «Anul durerilor de coloană, la nivel global», cu scopul de a atrage atenția asupra complexității patologiei coloanei vertebrale”, se precizează în raport.
Potrivit sursei citate, 70% dintre persoanele intervievate consideră că petrec mult prea mult timp în fața computerului sau folosind telefonul mobil, această pondere fiind mai ridicată în rândul celor cu vârste între 18 și 34 de ani (75%) și al celor care trăiesc în mediul urban (78%).
Dintre participanții la studiu, românii se află pe locul I, în proporție de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în fața ecranelor și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croații (73%), polonezii (73%) și sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) și cehii (62%) petrec cel mai puțin timp în fața ecranelor. În proporție de 94%, respondenții din România sunt de părere că timpul petrecut de copii în fața calculatoarelor și al altor device-uri ar trebui controlat și temporizat.
Raportul de specialitate relevă faptul că fiecare al treilea locuitor petrece mai puțin de două ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la școală. Rezultatele sunt mult mai scăzute pentru perioada cuprinsă în timpul săptămânii, în care două treimi dintre aceștia petrec mai puțin de două ore în aer liber.
În acest sens, experții estimează că 15% din populația globală suferă din cauza Tulburării Afective Sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă-iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale și de timpul în exces petrecut în fața ecranelor. Acestea au un impact negativ asupra abilității oamenilor de a construi și menține relații cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporție de dificultate, 66%, în comparație cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puțin afectați (44%).
Raportul „Head Downers” a fost generat pe baza studiului CAWI realizat de agenția de cercetare Kantar, pe un eșantion de 2.408 respondenți din opt țări europene (Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice