Pentru a atinge neutralitatea climatică, UE trebuie să accelereze rapid rata decarbonizării clădirilor, iar Directiva privind performanța energetică a clădirilor este esențială pentru reducerea emisiilor nocive de la clădiri, potrivit raportului EU Buildings Climate Tracker (EU BCT), aflat acum la a doua ediție, relatează Agerpres. După un proces de doi ani și jumătate, negocierile privind revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) sunt de așteptat să se încheie până la sfârșitul acestui an, cu un acord asupra unui text final.

"Fiind principalul instrument legislativ pentru avansarea decarbonizării clădirilor în UE, Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) trebuie să ne pună fără echivoc pe drumul îndeplinirii obiectivelor noastre pentru 2030 și al neutralității climatice", a declarat Oliver Rapf, director executiv al Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE).

Dispozițiile îndrăznețe și lipsite de ambiguitate ale EPBD sunt cruciale pentru a aborda lipsa evidentă de progres în decarbonizarea parcului de clădiri din UE, se arată în raport.

Pentru a asigura valul de renovare al Europei, standardele minime de performanță energetică (MEPS) ar trebui concepute pentru a aborda mai întâi clădirile cu cele mai slabe performanțe, stabilind repere și termene clare. Pentru clădirile noi, viitorul standard privind clădirile cu emisii zero trebuie să interzică utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili.

Dezvoltat de BPIE, EU BCT monitorizează progresul stocului de clădiri din Uniunea Europeană în parcursul pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 sub forma unui indice, care acoperă perioada 2015 - 2020. Ediția din acest an include o analiză specifică pentru Europa Centrală și de Est (ECE).

În comparație cu rezultatele de anul trecut, decalajul în decarbonizare se reduce ușor, dar nu în măsura necesară pentru a aduce sectorul pe drumul spre neutralitatea climatică. Valoarea pentru anul 2020 conform monitorizării ar trebui să fie de 18,1 puncte, dar este doar de 7,8, rezultând un decalaj de peste 10 puncte în decarbonizare. Pe baza situației actuale, sunt necesare 4,7 puncte de progres în decarbonizarea fondului imobiliar al UE în fiecare an pentru a ajunge pe drumul cel bun până în 2030.

Analiza pentru țările din Europa Centrală și de Est arată o tendință și mai îngrijorătoare: până în 2020, progresul în decarbonizarea parcului de clădiri este cu 21 de puncte sub traseul necesar de decarbonizare, cel mai mare decalaj de la începutul perioadei de monitorizare, în 2015. Aceasta necesită o creștere semnificativă a eforturilor pentru implementarea politicilor eficiente în viitorul apropiat. Având în vedere situația actuală, în regiunea Europei Centrale și de Est sunt necesare 5,7 puncte de progres în decarbonizare în fiecare an pentru a atinge obiectivul până în 2030.

Monitorul corespunde unui indice compus dintr-un set de cinci indicatori care monitorizează emisiile de CO2, consumul final de energie, ponderea energiei din surse regenerabile, investițiile în renovare și cheltuielile interne cu energia. Când este analizat progresul între 2015 și 2020, rezultatele pentru cea mai mare parte a indicatorilor arată un decalaj între starea actuală și valorile necesare pentru a fi pe drumul către neutralitatea climatică. De exemplu, în 2020, emisiile de CO2 provenite din utilizarea energiei în clădiri au atins 422 milioane tone de CO2, cu peste 18% mai mult decât valoarea obiectivului necesar. Reducerea emisiilor de CO2 din parcul de clădiri al UE este evident în afara traseului. De asemenea, ponderea energiilor regenerabile pentru încălzire și răcire a fost cu aproximativ 30% mai mică decât cea necesară, ceea ce indică necesitatea unei foi de parcurs mai clare pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)