Problemele legate de lanțurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform unui raport Accenture, citat de Agerpres. Pierderea potențială echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023, se precizează într-un comunicat.

Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul „From Disruption to Reinvention - The future of supply chains in Europe” explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-ar putea desfășura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce privește costurile și termenele de redresare.

Potrivit documentului citat, întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică și presiunile inflaționiste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creștere și stocarea preventivă au îngreunat lanțurile de aprovizionare.

Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situația. Problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a doua jumătate a anului 2022, se anticipează că va persista până în 2023. Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 și de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflația ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.

„Deși consensul experților este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinația dintre pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creșterii. Deși înainte de război se aștepta un fel de normalizare a lanțurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcție de modul în care evoluează războiul”, consideră Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa.

În aceste condiții, raportul evidențiază faptul că soluționarea problemelor legate de lanțurile de aprovizionare va fi esențială pentru competitivitatea și creșterea europeană în condițiile în care până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcționarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie ca sursă de intrare, fie ca destinație de producție.

Mai mult, documentul sugerează că este necesară o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă - lanțurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente și mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în același timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creșterea viitoare.

„Vizibilitatea în cadrul rețelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 și 3, este esențială. Companiile trebuie să treacă de la o abordare «just-in-time» la o abordare «just-in-case», diversificând bazele de aprovizionare, planificând rute de transport alternative, făcând centrele de distribuție flexibile și creând stocuri. Acest lucru are un preț, dar este o «poliță de asigurare» împotriva șocurilor viitoare. Secretul este investiția în noi tehnologii pentru a utiliza mai bine datele - de la gemenii digitali și date analitice la turnurile de control ale lanțurilor de aprovizionare - în cadrul Cloud Continuum, care oferă o putere de calcul imensă într-un mod rentabil, flexibil și durabil”, a explicat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture.

Pe de altă parte, raportul evidențiază două provocări mai profunde și pe termen lung ca urmare a pandemiei și a războiului: securitatea energetică, în condițiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependență de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, accelerând în același timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero, și necorelarea talentelor, ca urmare a îmbătrânirii populației, a evoluției așteptărilor angajaților și a schimbărilor în cererea de competențe.

„Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ, crescând numărul și durata întreruperilor. Gravitatea va depinde de modul în care va evolua războiul, dar este nevoie de o reinventare, pe măsură ce o nouă ordine economică prinde contur în contextul unui mediu inflaționist, al unei regionalizări crescute, al tranziției energetice și al unei piețe a talentelor tensionate. Îmbunătățirea eficienței energetice și accelerarea tranziției către sursele de energie verde vor fi esențiale pentru atingerea securității. Iar capacitatea de a atrage, de a păstra, de a recalifica și de a perfecționa oamenii devine una dintre cele mai presante probleme din acest deceniu”, a precizat Michael Brueckner, director de strategie pentru Accenture în Europa.

Raportul Accenture „From Disruption to Reinvention - The future of supply chain in Europe” se bazează pe o cercetare realizată în colaborare cu Oxford Economics. Analiza acoperă zona euro, formată din Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Slovacia și Spania. „Raportul analizează trei scenarii posibile privind modul în care războiul ar putea evolua în anul următor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra principalelor economii europene. În primul scenariu, sancțiunile împotriva Rusiei nu se intensifică și ar putea fi chiar reduse, atenuând perturbările lanțului de aprovizionare. Din nefericire, acest scenariu cu impact controlat a expirat. În cel de-al doilea scenariu, care reprezintă scenariul de referință actual, oferta de mărfuri rămâne volatilă pe tot parcursul anului 2022, ceea ce ar însemna că prețurile materiilor prime ar continua să crească. În acest caz, oamenii ar reduce cheltuielile neesențiale, iar companiile ar prioritiza eficiența. În cel de-al treilea scenariu, și cel mai pesimist, războiul se prelungește până în 2023, ceea ce ar putea duce la un embargou mai larg asupra petrolului și gazelor naturale din Rusia, ceea ce ar putea duce la perturbarea majoră a lanțului de aprovizionare, la o inflație care ar atinge 7,8% în 2022 și la o încredere scăzută a consumatorilor”, menționează sursa citată.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)