A fost dat publicității documentul Guvernului României elaborat de Ministerul Finanțelor Publice referitor la fundamentarea proiectelor de buget pentru anul în curs. Dată fiind importanța elementelor pe care le conține, publicăm, în numărul de față, Cuvântul-înainte și primul capitol, în care se conturează imaginea macroeconomică a țării în contextul european și internațional actual.

Cuvânt-înainte

Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,2% prevăzută pentru anul 2017 și de peste 5% pe întregul orizont 2018-2020, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (1,5% la nivelul zonei euro și 1,6% pe total UE estimată pentru anul 2017), ceea ce demonstrează că viziunea economică aplicată pe perioada 2012-2015 a fost bine fundamentată, cu o secvențialitate optimă, cu o combinație optimală de politici fiscale și bugetare prudent stimulative care să potențeze creșterea economică.         

A obține aceste performanțe în condițiile unui mediu macroeconomic european și mondial volatil, plin de incertitudine, este un lucru extrem de pozitiv, mai ales că în anul 2016 au avut loc o serie de evenimente care au marcat economia mondială – Brexitul, intensificarea crizei refugiaților, deteriorarea situației din Turcia, temperarea ritmului de creștere a comerțului internațional, evoluțiile economice modeste ale principalelor țări emergente (cum ar fi Brazilia și Rusia), precum și rebalansarea înregistrată în economia Chinei – și au contribuit la creșterea incertitudinilor privind evoluțiile viitoare ale economiei globale.

Proiectul de buget pe anul 2017 este caracterizat de următoarele coordonate fundamentale:

➔ direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor.

✔ Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim, creșteri salariale în educație, sănătate și alte categorii de angajați din sectorul public, majorarea punctului de pensii și a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari, creșterea fondului de burse ale studenților, scutirea de impozit pentru pensiile mai mici sau egale de 2.000 lei. Măsurile asumate de noul Guvern în domeniul muncii, protecției sociale, familiei, persoanelor vârstnice urmăresc noua agendă pentru Europa 2016-2020, asigurarea unui parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

✔ La capitolul „Investiții” alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete. Pe întregul orizont de referință sumele alocate proiectelor de investiții se majorează gradual, ajungând la 6,8% din PIB în anul 2020, respectând regula de aur a finanțelor publice, respectiv nivelul investițiilor este mai mare decât nivelul țintei de deficit bugetar.

✔ În ceea ce privește reducerea taxelor, aceasta își găsește expresia în eliminarea celor 102 taxe printr-o lege adoptată recent, care continuă procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM - contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Este important de precizat că o premisă de bază a actualei construcții bugetare este deschiderea și determinarea actualului guvern de a colabora mai bine cu sectorul privat. Prin măsurile adoptate la începutul anului 2017, Guvernul are încredere în capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru construcția unui proiect de țară coerent.

➔ În același timp, bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, pe întregul orizont de referință, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european. Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2017 este estimată la 2,96% din PIB, iar deficitul ESA, la 2,98% din PIB.

➔ Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârșitul anului 2016 este de 37,7% din PIB, iar pe termen mediu (2017-2019) se va situa sub 40,0% din PIB.

Din coordonatele construcției bugetare pe anul 2017 și orizontul 2018-2020 derivă și principiile de bază ale acestui proiect de buget: transparența, eficiența, predictibilitatea, prudența și performanța.

România are în viitor o mare provocare. Îmbunătățirea guvernanței economice la nivelul companiilor de stat, creșterea efectului de multiplicare a investițiilor publice, accelerarea luptei cu evaziunea fiscală și îmbunătățirea colectării, precum și creșterea potențialului de absorbție a fondurilor europene ne pot îndreptăți la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății, deziderat major al Programului de Guvernare.

Tabloul evoluțiilor macroeconomice și bugetare, principalele măsuri fiscal-bugetare întreprinse, ce vor fi finanțate prin buget pe anul 2017, și orizontul 2018-2020 sunt prezentate în detaliu în continuare.

Capitolul 1. Coordonate ale cadrului general extern și intern al politicii fiscal-bugetare în anul 2017

Creșterea mondială – se estimează o ușoară accelerare

Ritmul creșterii PIB-ului mondial s-a încetinit și mai mult în ultimele luni. Creșterea pentru acest an este estimată la 3,2%, valoarea cea mai scăzută din 2009. Totuși, având în vederea revigorarea preconizată pe piețele emergente și în Statele Unite, se estimează că ritmul creșterii economice mondiale (exceptând UE) se va accelera ușor. Potrivit estimărilor, comerțul mondial, care a înregistrat performanțe extrem de fragile anul acesta, va crește mai lent decât PIB-ul în 2016, după care se va alinia ritmului de creștere a PIB-ului în 2017 și îl va depăși ușor în 2018.

Uniunea Europeană și zona Euro – ritm de creștere moderat

Se estimează că ritmul creșterii economice în Europa va rămâne moderat. Factorii favorabili creșterii sunt scăderea șomajului și creșterea consumului privat, însă aceștia sunt contrabalansați de unele obstacole și de slăbirea altor factori favorabili.

• Potrivit previziunilor economice de toamnă, PIB-ul va crește în zona euro cu 1,7% în 2016, cu 1,5% în 2017 și cu 1,7% în 2018.
• În ceea ce privește PIB-ul total al UE, creșterea este estimată la 1,8% în 2016, la 1,6% în 2017 și la 1,8% în 2018.

Consumul privat ar urma să rămână principalul motor al creșterii până în 2018, susținut de creșterea preconizată a ratei de ocupare a forței de muncă (în continuarea tendinței actuale) și a salariilor (în ușoară curbă ascendentă).

Redresarea ar urma să aducă beneficii în toate statele membre

Se estimează că, în perioada care face obiectul previziunilor, activitatea economică în toate statele membre va rămâne pe o curbă ascendentă, dar cu variații de la o țară la alta.

Se așteaptă o reluare a investițiilor în 2018, în parte datorită cofinanțării din partea UE

Până acum, mediul de investiții a avut de suferit de pe urma unor factori precum rata scăzută de creștere a cererii de pe piață, așteptările mici privind creșterea potențială, reducerea, în unele state membre, a volumului de titluri emise de societăți și gradul mare de incertitudine.

Perspectivele sunt însă îmbucurătoare: investițiile ar urma să se relanseze în 2018.

Proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții pentru Europa și, în cazul anumitor state membre, proiectele cofinanțate cu fonduri UE din perioada de programare 2014-2020 ar trebui să sprijine tot mai mult investițiile private și publice pe măsură ce acestea intră în faza de implementare.

În ansamblu, se estimează că investițiile vor crește cu 3,3% în 2016, cu 3,1% în 2017 și cu 3,5% în 2018.

Mai multe locuri de muncă

Potrivit previziunilor, ocuparea forței de muncă în UE și în zona euro va crește anul acesta cu 1,4% – un ritm mai rapid decât în orice alt an din 2008 încoace, dar care poate fi îmbunătățit. Se estimează că vor apărea noi locuri de muncă datorită creșterii economice generate de sporirea cererii pe piața internă, majorărilor salariale moderate, măsurilor de politică bugetară și reformelor structurale din unele state membre. Ocuparea forței de muncă ar urma să crească în continuare cu pași destul de siguri, dar ușor moderați în 2017 și 2018.

Starea finanțelor publice ar urma să continue să se amelioreze

Potrivit estimărilor pentru zona euro, atât deficitul public agregat, cât și ponderea datoriei publice în PIB vor continua să scadă în cursul perioadei prognozate (2017-2018).

• Deficitul public din zona euro va scădea de la 1,8% din PIB în 2016 la 1,5% din PIB în 2017 și 2018. Acesta este rezultatul reducerii transferurilor sociale în paralel cu scăderea ratei șomajului, al moderării masei salariale în sectorul public și al ratelor mici ale dobânzilor, care ieftinesc serviciul datoriei.
• Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce de la 91,6% în 2016 la 89,4% în 2018.

A crescut riscul ca valorile prognozate să evolueze în sens negativ

În ultimele luni au apărut noi factori care ar putea afecta negativ perspectivele.

Unul dintre factori este rezultatul votului prin care cetățenii Regatului Unit și-au exprimat dorința de a părăsi UE, aspect ce a sporit gradul de incertitudine și poate fi văzut ca un indicator al unor riscuri sporite pentru politicile aplicate, într-un context politic volatil.

Au crescut, de asemenea, riscurile externe, cum ar fi evoluțiile economice incerte din China și riscul de agravare a conflictelor geopolitice.

Mai mult, în anii următori, economia europeană nu va mai putea să se bazeze pe sprijinul excepțional de care a beneficiat datorită unor factori externi, precum scăderea prețului petrolului și deprecierea valutelor.

Indicatori bugetari comparativ cu alte state ale UE

În anul 2015, Luxemburg, Germania, Suedia și Estonia au înregistrat excedent. Cele mai mici deficite ca procent în PIB au fost înregistrate de Lituania (-0,2%), Republica Cehă (-0,6%), România (-0,8%) și Austria (-1%). Șase state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Grecia, Spania, Portugalia, Regatul Unit, Franța și Croația.

În România, deficitul bugetar în anul 2015 de 0,8% din PIB este mai mic decât cel înregistrat la nivelul UE și zonei Euro în ansamblu.

În anul 2015, cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale ca procent în PIB au fost înregistrate de Estonia, Luxemburg, Bulgaria, Letonia și România. Șaptesprezece state membre au avut datoria publică mai mare de 60% din PIB, cele mai mari ponderi ale datoriei situându-se în Grecia, Italia, Portugalia, Cipru și Belgia.

Deficitul structural al României pentru anul 2015 se situează la 0,5% din produsul intern brut, fiind unul dintre cele mai mici deficite înregistrate la nivelul țărilor membre UE.                                        

Cadrul economic intern – principalele realizări 2015-2016

România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcția reducerii dezechilibrelor macroeconomice, care, împreună cu politicile monetare și reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice și financiare.

● Evoluțiile macroeconomice interne au rămas robuste. Datele indică pentru anul 2015 o creștere de 3,9 la sută, reprezentând una dintre cele mai mari rate la nivel european, fiind al cincilea an consecutiv de creștere (după 1,1% în 2011, 0,6% în 2012, 3,5% în 2013 și 3,1% în 2014). Creșterea previzionată pentru anul 2016 de 4,8% este semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (1,8 la sută pentru anul 2016 [1]).

● Deficitul de cont curent a rămas, în linii mari, stabil în perioada 2009-2012, în contextul consolidării finanțelor publice, susținută de două programe de asistență financiară ale UE/FMI și de o redresare modestă a investițiilor sectorului privat. Acesta s-a îmbunătățit în continuare în perioada 2013-2014, întrucât atât sectorul privat, cât și sectorul public au continuat să se ajusteze, în paralel cu îmbunătățirea condițiilor financiare [2]. În anul 2015, deficitul de cont curent a atins 1,2% din PIB, urmând să crească la 2,2% din PIB în 2016 și 2,3% în anul 2017 pe fondul consolidării evoluției ascendente a cererii interne, în special a consumului.

● De la momentul culminant al crizei, dezechilibrele bugetare s-au atenuat treptat.

✔ În 2009, deficitul bugetar a atins 9,5% din PIB [3], însă cu sprijinul măsurilor puse în aplicare în cadrul a trei programe consecutive de asistență financiară UE/FMI deficitul bugetar (metodologie ESA) s-a redus progresiv, atingând în anul 2015 un nivel de 0,8% din PIB, respectiv o ajustare de 8,7 puncte procentuale în perioada 2009-2015.

După cum se observă în graficul de mai sus, deficitul calculat pe baza metodologiei europene (ESA) în anii 2013-2015 pentru România a fost mai mic decât cele înregistrate la nivelul Zonei Euro și Uniunii Europene.

✔ România a înregistrat progrese depline în ceea ce privește încadrarea în obiectivul bugetar pe termen mediu privind deficitul structural în 2015, care a atins un nivel de 0,5% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare.

După cum se observă în graficul de mai sus, deficitul structural în anii 2013-2015 pentru România a fost mai mic decât cel înregistrat la nivelul Zonei Euro și Uniunii Europene, iar din anii 2013 și 2015 România se încadrează în Obiectivul bugetar pe termen mediu.

● Au fost întreprinse măsuri de politică fiscal-bugetară cu efect asupra asigurării protecției sociale pentru categoriile de populație cu venituri reduse și asupra stimulării mediului de afaceri.

În acest sens, Codul fiscal, actul legislativ de bază al României în materie de politică fiscală, modificat în mod substanțial și adoptat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu aplicabilitate începând cu data de 1 ianuarie 2016, cuprinde prevederi stimulative atât pentru populație, cât și pentru mediul investițional, iar majorările salariale din anul 2015 au avut impact asupra consumului și investițiilor.

Concluzia care se desprinde este aceea că păstrarea echilibrelor macroeconomice printr-un dozaj adecvat de politici fiscal-bugetare și monetare orientate către stabilitate, reforme structurale și menținerea stabilității financiare reprezintă un element definitoriu al perioadei următoare.                                                                          

NOTE