România are nevoie de 73 de miliarde de euro pentru modernizarea întregii rețele de transport, în condițiile în care, pe plan național, 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră sunt generate de acest sector, al treilea cel mai mare contributor, arată datele incluse în studiul „Viitorul Transportului”, realizat de Deloitte, relatează Agerpres. Studiul citează date din Raportul național privind gazele cu efect de seră din 2021, respectiv Planul de investiții 2020-2030 al Ministerului Transporturilor.

Conform analizei, prezentată de Confederația Concordia, în cadrul conferinței „Misiunea 2030 - Drumul României către un transport verde”, până în anul 2030, Strategia de Mobilitate a Uniunii Europene (UE) are ca ținte: 30 de milioane de autovehicule cu emisii zero în circulație, dublarea traficului feroviar de înaltă viteză, automatizare implementată la scară largă și ambarcațiuni cu zero emisii disponibile pe piață.

De asemenea, până în 2050, Comisia Europeană (CE) dorește să implementeze o Rețea de Transport Trans Europeană complet funcțională, multimodală, pentru transport sustenabil și inteligent, iar statele-membre trebuie să investească 37% dintre fondurile Planului pentru Redresare și Reziliență al UE pentru implementarea obiectivelor climatice.

Estimările în ceea ce privește activitatea totală a transportului de pasageri până în anul 2030 evidențiază o creștere cu 25% a acestui segment, față de situația din 2019, stimulată de un mediu economic favorabil, respectiv de o rată de motorizare mai mare.

În plus, ponderea modală a autoturismelor ar urma să se majoreze cu 4% în 2030 vs 2019, în detrimentul transportului rutier public, în timp ce activitatea feroviară, împreună cu cea a tramvaielor și a metrourilor, va crește cu aproape 50%, raportat la perioada de referință. Potrivit sursei citate, activitatea în aviație ar putea crește cu aproximativ 2,7% pe an, în perioada 2025 – 2030, în cea mai mare parte aliniată cu așteptările Eurocontrol.

Rata de motorizare (vehicule pe cap de locuitor) va crește în România de la circa 355 de vehicule la mia de locuitori, în 2019, până la aproximativ 460 de vehicule/mia de locuitori, în 2030 (+30%), ceea ce și poate duce la reducerea decalajului față de media UE 27.

Raportul Deloitte relevă o creștere semnificativă a activității de transport marfă cu aproape 65%, între 2015 și 2030, în corelație cu creșterea PIB. În plus, se estimează o majorare mai accentuată a transportului de marfă rutier și feroviar (cu 48%, respectiv cu 56%), în 2030 comparativ cu 2019. În același timp, activitatea de transport marfă pe căile navigabile interne va crește cu aproape 30%.

Cât privește parcul auto din România, se prognozează o creștere cu aproximativ 18%, în 2030 față de datele raportate în 2019, respectiv de la aproximativ 6,9 milioane de vehicule la aproape 8,2 milioane de unități. În acest sens, ponderea autoturismelor noi din totalul înmatriculărilor va crește, în timp, la aproape 60%, restul fiind reprezentat de înmatriculările de vehicule second hand.

„Cea mai mare parte a înmatriculărilor de vehicule electrice este estimată a avea loc după 2025. Infrastructura de încărcare publică va ajunge la aproximativ 40.000 de puncte de încărcare”, notează realizatorii studiului.

Pe acest fond, estimările pentru anul 2030 arată că punctele de încărcare lentă vor reprezenta 99% din numărul total al punctelor de încărcare cu electricitate, în timp ce stațiile de alimentare cu GNL vor însemna 60% din numărul total al stațiilor de alimentare non-petroliere. Totodată, numărul punctelor de încărcare private va fi de aproximativ opt ori mai mare decât numărul punctelor de încărcare publice.

În viziunea experților, benzina și motorina vor fi considerabil mai scumpe, comparativ cu carburanții cu emisii mai mici de carbon.

Studiul prezentat de Confederația Concordia conține informații, date și analize bazate pe date de piață, date istorice/statistice disponibile public, dar și pe date prognozate utilizând modelul PRIMES Tremove al E3M.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)