Automatizarea avansată a proceselor, Inteligența Artificială aplicată, Biotehnologia, Programarea avansată și Utilizarea tehnologiilor verzi sunt câteva dintre tehnologiile-cheie pe care România ar trebui să le utilizeze la scară largă pentru a avea rezultate pe termen lung și pentru a-și reduce decalajul de dezvoltare față de restul Europei, se menționează într-un raport realizat de McKinsey Global Institute, citat de Agerpres. Conform documentului, intitulat „Securing Europe's future beyond energy: Addressing its corporate and technology gap”, țările membre UE-30 (cele 27 de țări membre ale UE, alături de Norvegia, Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii) sunt eclipsate de SUA în ceea ce privește adopția la scară industrială a tehnologiei. „Dacă Europa nu va reuși să valorifice aceste tehnologii, companiile de pe continent ar putea pierde între 2- 4 trilioane de euro pe an până în 2040. Această valoare este echivalentul a 30%-70% din creșterea prognozată pentru Produsul Intern Brut european între 2019 și 2040, a aproximativ 90% din cheltuielile actuale pentru programe sociale la nivel european sau a 500 de euro ca venit lunar universal pentru fiecare cetățean european. România este depășită de concurenții non-europeni în ceea ce privește utilizarea tehnologiei la scară industrială. Pentru că a devenit relativ recent un stat UE, România va trebui să egaleze și chiar să depășească acțiunile altor state astfel încât să permită companiilor sale să fie competitive”, notează realizatorii studiului.

În acest context, specialiștii susțin că autoritățile române ar putea sprijini trei inițiative prin care companiile să se dezvolte mai rapid și mai liber, prin care să se extindă internațional, să atragă finanțare pentru extindere și să concureze de la egal la egal cu alte companii: creșterea gradului de conștientizare asupra importanței tehnologiilor transversale pentru competitivitatea României și a UE; preluarea conducerii sau colaborarea cu alte state membre în implementarea inițiativelor la nivelul UE; sprijinul politic pentru adoptarea unor astfel de inițiative în cadrul instituțiilor UE.

Ca puncte pozitive, România are rezultate relativ bune în tehnologii, precum Programarea avansată, Modelul „Zero Trust” și Inteligența Artificială aplicată, iar aceste rezultate se datorează eforturilor unor companii locale, precum Bitdefender, UiPath, TypingDNA, DRU-ID, RayScape, Lumen și a numeroase start-up-uri, conform analizei McKinsey & Company.

Pe de altă parte, România se află în urmă în privința unor tehnologii ca Biotehnologia și Materialele Viitorului. De asemenea, țara noastră se află printre ultimele locuri în Europa în ceea ce privește utilizarea Programării avansate.

În viziunea experților, există zece tehnologii transversale „must-have” pe care România trebuie să le implementeze pentru a reduce decalajul față de alte state: automatizarea avansată a proceselor (Next-level process automation); viitorul conectivității (Future of connectivity); arhitectura distribuită (Distributed Architecture); computația cuantică (Next generation computing); inteligența artificială aplicată (Applied AI); programarea avansată (Future of programming); modelul „Zero Trust” (Trust Architecture); biotehnologia (Bio revolution); materialele viitorului (Next-generation materials); viitorul tehnologiilor verzi (Future of cleantech).

Datele oficiale relevă faptul că ponderea companiilor care au utilizat servicii de cloud computing în România, în 2021, a fost de 14%, față de 27% pentru țările Europei Centrale și de 41% pentru cele ale UE. Totodată, în ceea ce privește inovațiile „verzi” în perioada 2012-2021, România a înregistrat doar cinci brevete în domeniul tehnologiilor de mediu, față de 86 în cazul Poloniei, de exemplu.

Studiul de specialitate realizat de McKinsey Global Institute a fost lansat în septembrie 2022 și a evaluat nivelul de competitivitate tehnologică a UE-30, SUA și China.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)