Raport: Vânzările auto noi în România vor încheia anul pe creștere cu circa 7%, însă producția locală se va diminua
Numărul 33-34, 23 aug. - 6 sep. 2023 » Analize și sinteze
Vânzările de autoturisme și vehicule comerciale ușoare noi din România vor încheia anul 2023 pe creștere, estimată la circa 7% comparativ 2022, însă producția auto locală va fi pe minus, singura scădere dintre cele cinci piețe din Europa Centrală analizate de PwC în raportul Autofacts, relatează Agerpres. "Piața auto din România a avut o evoluție bună în acest an, cu un progres remarcabil pe segmentul de mașini electrice și o scădere importantă pe cel de mașini second hand. În schimb, pe partea de producție, deși s-a înregistrat o ușoară revenire în unele luni, previziunile pentru întreg anul nu sunt prea optimiste. Ne așteptăm ca reluarea producției de vehicule comerciale ușoare în 2023 să compenseze parțial pierderea rapidă a producției de automobile", a declarat Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România.
În trimestrul al doilea, vânzările de autoturisme au crescut cu 13,8% față de același interval al anului trecut și cu 59,6% față de aprilie-iunie 2020, perioadă afectată de pandemie. Indicatorul Sentimentului Economic a rămas relativ stabil, dar, pe de altă parte, Indicatorul de încredere industrială a avut o traiectorie în zig-zag, alternând între pozitiv și negativ la fiecare câteva luni, această evoluție având impact asupra cifrelor de vânzări.
Creșterea de 7% a vânzărilor preconizată pentru acest an plasează România pe locul doi în regiune, după Ungaria (7,7%) și înaintea Slovaciei (6,8%), Poloniei (3%) și Cehiei 2%.
Cu o creștere de 45,9% în primul semestru din 2023 față de intervalul similar din anul trecut, Dacia a vândut mai multe mașini decât următoarele cinci mărci la un loc în această perioadă. Se preconizează că atât vânzările de vehicule utilitare ușoare, cât și cele de vehicule de pasageri vor continua să se apropie de nivelurile din 2019, înainte de pandemie. Nivelul vânzărilor de vehicule pentru pasageri din 2019 va fi depășit în 2026, chiar dacă ratele de creștere vor încetini simțitor, potrivit estimărilor Autofacts.
La nivelul celor cinci piețe, vânzările de vehicule ușoare ar urma să crească moderat, cu 4,2% în 2023 față de 2022, potrivit S&P Global Mobility.
Dintre piețele analizate, România este singura piață cu o creștere negativă prognozată pentru 2023 față de anul precedent, volumele de producție fiind proiectate să scadă cu 3,2% de la an la an, arată Autofacts.
Până în 2022, România s-a plasat pe locul al treilea în Europa Centrală după nivelul producției auto, după Cehia și Slovacia și înaintea Poloniei și Ungariei. Anul acesta, însă, va scădea un loc, pe patru, fiind depășită de Polonia, iar până în 2026 ar urma să fie surclasată și de Ungaria.
Per total, producția din cele cinci state din Europa Centrală analizate a crescut în primul semestru cu 16,9%, față de primele șase luni din 2022, la 2,1 milioane de unități. Rata de creștere prognozată pentru întreg anul este de 9%, Polonia urmând să înregistreze cea mai mare creștere, cu 33,4%, în timp ce singura scădere va fi înregistrată de România, cu -3,2%.
Producția de mașini electrice din Europa Centrală a crescut în mod constant și se apropie acum de o cotă de 20% în al doilea trimestru al anului 2023. În timp ce volumele de producție din 2023 sunt distribuite oarecum egal între tipurile de propulsoare BEV, FHEV și PHEV, se preconizează că BEV-urile vor crește semnificativ, cu o rată medie de 33,1% până în 2030 și vor reprezenta peste 50% din producția totală viitoare. Piețele analizate în acest raport sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național