Cel mai recent raport semnat World Economic Forum și Deloitte Global, Dincolo de Fintech: o analiză pragmatică a potențialului disruptiv al tehnologiei pentru sectorul serviciilor financiare, evaluează rolul transformațional al tehnologiei și al altor forțe disruptive asupra sectorului serviciilor financiare în general, precum și asupra a șapte sectoare în particular, incluzând plățile, serviciile bancare digitale, creditarea, asigurările, infrastructura pieței, managementul investițiilor și finanțarea de tip „crowdfunding”.

Raportul reprezintă rezultatul a trei ani de cercetare asupra rolului transformativ al tehnologiei. Acesta analizează impactul inovației asupra serviciilor financiare și identifică opt forțe disruptive care au potențialul de a schimba peisajul competitiv în cadrul ecosistemului financiar.

Studiul evidențiază trei concluzii principale:

1) Dezvoltarea de noi platforme. Creșterea preferințelor consumatorilor va avea implicații profunde asupra designului și distribuției de produse și, cel mai probabil, va determina o schimbare a rolului companiilor. Platforme care oferă posibilitatea de a interacționa cu diferite instituții financiare printr-un singur canal pot deveni modelul dominant pentru serviciile financiare. Dezvoltarea acestor platforme, precum „open banking”, poate redefini organizațiile din sectorul serviciilor financiare, din organizații foarte clar definite, cum sunt astăzi, în entități interșanjabile. De aici rezultă necesitatea ca deținătorii platformelor să fie manageri capabili, echilibrând nevoile producătorilor cu cererea consumatorilor.

2) Regionalizarea financiară. Prioritățile diferite de reglementare, capabilitățile tehnologice, precum și nevoile clienților presupun provocări la adresa tendinței de globalizare financiară și deschid calea modelelor regionale de servicii financiare, adaptate condițiilor locale. Chiar și firmele globale pot avea nevoie de strategii distincte pentru a beneficia de avantaje competitive la nivel regional și a se adapta la ecosisteme locale. Între timp, tehnologia va întâmpina obstacole serioase în operarea în cadrul unor jurisdicții multiple, chiar dacă utilizarea tehnologiei reduce dificultățile de intrare pe o piață sau alta. Operatorii tradiționali pot deveni parteneri atractivi în acest sens, dorind să acceseze noi piețe, căutând oportunități scalabile rapid.

3) Tehnologii importante din perspectivă sistemică. Este foarte probabil ca eforturile operatorilor financiari tradiționali de a dezvolta capabilitățile de bază ale firmelor mari de tehnologie să îi determine în cele din urmă să se bazeze din ce în ce mai mult tocmai pe aceste firme axate pe dezvoltare de tehnologie. De exemplu, pe măsură ce instituțiile financiare caută să sporească experiențele digitale ale clienților și să acceseze informații și venituri de la platformele consumatorilor, acestea sunt din ce în ce mai dependente de tehnologii de amploare bazate pe o infrastructură de tip „cloud”, pentru a scala și a implementa procese, precum și pentru a valorifica inteligența artificială.

„Circumstanțele care definesc acum sistemul financiar necesită întreaga noastră atenție, având potențialul de a revoluționa modele tradiționale, organigrame, lanțuri valorice de aprovizionare, felul în care interacționăm cu autoritățile publice, consumatorii și felul în care efectiv ne desfășurăm activitatea de business. Cu cât înțelegem mai bine unde ne poziționăm în prezent, care sunt riscurile și oportunitățile asociate acestora, cu atât suntem mai pregătiți pentru ceea ce ne așteaptă în viitor”, a spus Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc și reglementare în industria financiar-bancară Deloitte România.

• „comoditizarea” costurilor: instituțiile financiare acceptă noi tehnologii pentru a accelera factorii care determină „comoditizarea” elementelor generatoare de costuri;
• redistribuirea profitului: localizarea centrelor de profit în interiorul, precum și între lanțurile valorice de aprovizionare se schimbă odată cu noile tehnologii;
• „proprietarii” experienței clienților: distribuitorii se vor bucura de o poziție strategică de putere, din poziția de „proprietari” ai experienței consumatorilor;
• platforme în creștere: instituțiile financiare se vor deplasa către platforme cu mai mulți furnizori drept canal de distribuție și comerț, în cadrul unei arii geografice;
• monetizarea datelor: instituțiile financiare încep să folosească o combinație a strategiilor de gestionare a datelor, pentru a ține pasul cu capacitățile firmelor de tehnologie în monetizarea datelor;
• forță de muncă artificială: noi tehnologii, precum inteligența artificială, presupun și o schimbare majoră a forței de muncă în cadrul instituțiilor financiare;
• tehnologii importante din punct de vedere sistemic: instituțiile financiare de toate dimensiunile se bazează din ce în ce mai mult pe capabilitățile firmelor mari de tehnologie;
• regionalizare financiară: priorități de reglementare divergente, pe de o parte, și nevoile clienților, pe de altă parte, deschid calea către modele regionale de furnizare a serviciilor financiare.  (Sursa: Deloitte)