Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa în 2017: tendințe pozitive, dar și presiuni deosebit de mari asupra generațiilor mai tinere

Comisia Europeană (CE) a publicat ediția din 2017 a Analizei anuale privind situația socială și a ocupării forței de muncă în Europa (ESDE). Ediția din acest an confirmă tendințele pozitive de pe piața muncii și din domeniul social, precum și continuarea creșterii economice. Cu cele peste 234 de milioane de persoane care au un loc de muncă, rata ocupării forței de muncă nu a fost niciodată atât de ridicată în UE, iar rata șomajului se situează la cel mai scăzut nivel din decembrie 2008. Începând din 2013, în UE au fost create 10 milioane de locuri de muncă. Dar, dincolo de progresele sociale și economice generale, există dovezi care arată existența unei presiuni deosebit de mari asupra generațiilor mai tinere: ele tind să întâmpine mai multe dificultăți în găsirea unui loc de muncă și sunt mai expuse la forme de muncă atipice și precare, inclusiv la contracte temporare, ceea ce poate conduce la reducerea nivelului lor de protecție socială. Ele sunt, de asemenea, susceptibile de a primi pensii mai mici, în raport cu salariile. Acesta este motivul pentru care analiza ESDE din 2017 pune accentul pe echitatea între generații: trebuie să ne asigurăm că toate generațiile beneficiază de tendințele economice pozitive actuale.

Raportul arată că, în pofida îmbunătățirii constante a standardelor de viață din UE, tinerii nu beneficiază de această evoluție pozitivă la fel de mult ca generațiile mai în vârstă. În plus, cota grupelor de vârstă mai tinere în veniturile din muncă a scăzut de-a lungul timpului. Aceste provocări afectează deciziile cuplurilor tinere, inclusiv în ceea ce privește nașterea copiilor și cumpărarea unei case. La rândul său, acest lucru poate avea consecințe negative asupra ratelor de fertilitate și, prin urmare, asupra sustenabilității sistemelor de pensii și a creșterii economice.

În plus, se preconizează că populația în vârstă de muncă va scădea cu 0,3% în fiecare an până în 2060. Acest lucru înseamnă că o forță de muncă mai puțin numeroasă va trebui să asigure menținerea traiectoriei de creștere actuale și că, în același timp, un număr mai mic de contribuabili va cotiza la sistemele de pensii – adesea cu contribuții mai scăzute și/sau neregulate, deoarece ele nu vor corespunde unei munci standard sau cu normă întreagă –, în timp ce un număr mai mare de pensionari va depinde de acestea. Prin urmare, tinerii lucrători de astăzi și generațiile viitoare par să se confrunte cu o sarcină dublă, care rezultă din schimbările demografice și din necesitatea de a asigura sustenabilitatea sistemelor de pensii.

Ce urmează?

Factorii de decizie pot anticipa și atenua efectele acestor evoluții în mai multe moduri. Înainte de toate, trebuie valorificat la maximum potențialul nostru uman de pe piața muncii, activând și înzestrând toate grupele de vârstă cu competențe adecvate și garantând existența unei legături proporționale între durata vieții active și speranța de viață. Sprijinirea inovării și creșterea eficienței cheltuielilor pentru investiții în competențele și formarea tinerilor și a persoanelor în vârstă pot avea, de asemenea, efecte pozitive în acest context.

În cele din urmă, partenerii sociali pot aduce o contribuție majoră la reducerea decalajului dintre lucrătorii mai tineri și cei mai în vârstă, pentru a promova o piață a muncii mai echitabilă în ambele cazuri. Aceasta include promovarea învățării pe tot parcursul vieții, acordarea prestațiilor de protecție socială și participarea la elaborarea și la punerea în aplicare a legislației privind protecția muncii și a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă.

Analiza anuală privind situația socială și a ocupării forței de muncă în Europa prezintă cele mai recente tendințe sociale și privind ocuparea forței de muncă și examinează provocările viitoare, precum și posibilele răspunsuri în materie de politici. Acesta este principalul raport al Comisiei Europene care furnizează date și analize și examinează tendințele actuale și provocările viitoare de pe piața muncii.

Există multe exemple concrete ale modului în care CE vizează soluționarea problemelor ridicate în cadrul rapoartelor anuale ESDE. De exemplu, Pilonul european al drepturilor sociale servește drept punct de reper în direcția unor piețe ale muncii echitabile și eficace. Acesta este menit să garanteze faptul că modelele noastre sociale sunt adecvate pentru secolul XXI, în special în contextul îmbătrânirii populației și al digitizării. Inițiativele complementare, precum consultările partenerilor sociali privind modernizarea contractelor de muncă și accesul la protecția socială, urmăresc clarificarea condițiilor de muncă și a protecției sociale și pentru persoanele care desfășoară forme atipice de muncă.

Investițiile în oameni și posibilitatea oferită acestora de a valorifica ofertele de muncă de calitate reprezintă obiective de bază ale Noii agende pentru competențe în Europa. Aceasta vizează sprijinirea dezvoltării competențelor cetățenilor, pentru a le permite acestora să se pregătească pentru o lume a muncii în schimbare.

Eforturile CE de reducere a șomajului, în general, și a șomajului în rândul tinerilor, în special, încep să dea roade. Numărul tinerilor șomeri din UE a scăzut cu 1,8 milioane, iar cel al tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (așa-numiții „tineri NEET”) a scăzut cu un milion în raport cu perioada de vârf a crizei din 2013. Prin prelungirea Garanției pentru tineret, prin fondurile suplimentare ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și prin inițiativa prezentată recent, intitulată Investind în tinerii Europei, CE vizează maximizarea șanselor tinerilor pe piața muncii. (Sursa: Comisia Europeană)

(Copyright foto: paulgrecaud / 123RF Stock Photo)