Banca Națională a României (BNR) estimează o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor, cât și al împrumuturilor destinate populației, pe ambele segmente principale de credit, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2024, citat de Agerpres. "Estimările pe un orizont de 12 luni indică o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor (de la 3,1% în martie 2024 la 4,4% în martie 2025), cât și al împrumuturilor destinate populației, pe ambele segmente principale de credit (de la 0,24% în martie 2024 până la 0,26% în martie 2025 în cazul creditului ipotecar și de la 3% până la 3,2% în cazul creditului de consum în același interval de timp)", se spune în raport.

BNR menționează că, la nivel agregat, capacitatea sectorului real de onorare a serviciului datoriei se menține adecvată, deși a înregistrat evoluții mixte în structură. Pe de-o parte, calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare de către instituțiile de credit s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante (NPL) ajungând la un nivel minim istoric la începutul anului 2024 (3,7% în ianuarie 2024), înregistrând ulterior o creștere marginală (3,8% în martie 2024).

Pe de altă parte, capacitatea sectorului populației de onorare a serviciului datoriei bancare s-a deteriorat ușor pe parcursul anului 2023 și a continuat această tendință și la începutul anului 2024, rata creditelor neperformante situându-se la valoarea de 3,3% în martie 2024. Riscul de credit este mai accentuat în cazul unor categorii specifice de credit, respectiv în cel al împrumuturilor acordate IMM (rata NPL 4,5% vs. 2,5% pentru corporații, martie 2024), precum și în cel al creditelor de consum contractate de sectorul populației (rata NPL 5,9% vs. 1,7% la creditul ipotecar, martie 2024).

Conform Raportului, instituțiile financiare autohtone au rămas reziliente în contextul șocurilor multiple din ultimii ani, începând cu criza pandemică și întreruperile în lanțurile de aprovizionare determinate de aceasta, urmate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și criza energetică, continuând cu turbulențele în sectorul bancar din SUA și Elveția în primăvara anului 2023 și încheind cu intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu. Din perspectivă ciclică, riscurile la adresa stabilității financiare din România s-au menținut, în general, la niveluri relativ similare celor consemnate la data Raportului anterior, însă, în același timp, se remarcă emergența unor noi factori de risc.

Potrivit documentului, capacitatea debitorilor și a creditorilor de a face față unor condiții financiare mai puțin favorabile a fost întărită și de măsurile macroprudențiale implementate de către BNR, iar perspectivele pentru perioada următoare indică necesitatea menținerii unei conduite prudente.

Pe termen scurt, cei mai importanți factori de risc la adresa stabilității financiare din România sunt: incertitudinile la nivel global în contextul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu; tensionarea echilibrelor macroeconomice interne; riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare.

Riscurile la adresa stabilității financiare la nivel internațional au avut evoluții mixte de la data ultimului Raport. Majoritatea economiilor, precum și sistemul financiar în ansamblu, au rămas rezistente pe parcursul procesului dezinflaționist, iar sentimentul investitorilor a fost unul favorabil, contribuind la relaxarea condițiilor financiare pe piețele internaționale de capital. Cu toate acestea, contextul economic și geopolitic extern continuă să fie marcat de incertitudini pe planuri multiple. Deși așteptările cu privire la creșterea economică la nivel global s-au îmbunătățit ușor, acestea sunt eterogene la nivel internațional și rămân modeste raportat la valorile istorice. Ritmul de creștere a activității economice la nivel global este previzionat a se menține în 2024 și 2025 la nivelul celui din anul 2023, respectiv 3,2 la sută, potrivit FMI, se menționează în raport.

Totodată, BNR subliniază că există riscul unor corecții abrupte ale prețurilor activelor financiare în eventualitatea infirmării acestor perspective optimiste, ce pot fi puse la încercare de evoluții atât pe plan macroeconomic, cât și geopolitic, inclusiv ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și a continuării războiului din Ucraina. Potențiale noi șocuri inflaționiste pe partea de ofertă pot genera volatilitate pe piețele financiare internaționale, precum și o înăsprire bruscă a condițiilor financiare.

Vulnerabilitățile la adresa sistemului financiar global pot fi amplificate de un grad de îndatorare ridicat atât la nivel sectorului public, cât și privat, în contextul unui an electoral important pe plan internațional, de natură a exacerba riscuri legate de politica fiscală. Pe fondul măsurilor de sprijin fără precedent, datoria guvernamentală a crescut semnificativ în perioada pandemiei și se menține la niveluri ridicate, deficitele bugetare accentuând povara datoriei publice în multe economii, punctează sursa citată.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)