Banca Națională a României (BNR) a identificat un risc sistemic nou, cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform Raportului asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2021, publicat de banca centrală, relatează Agerpres. „Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menținere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 și crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat și în creștere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menținere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental”, se spune în Raport.

Conform BNR, contextul macroeconomic intern rămâne dificil. Prelungirea crizei medicale și criza energetică mențin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever. Rata de creștere reală anuală a PIB observată în trimestrul doi (13,9%) este rezultatul continuării procesului de redresare a economiei pe fondul îmbunătățirii situației medicale, dar și al unui efect de bazăsubstanțial asociat contracției puternice din trimestrul doi al anului 2020 odată cu declanșarea pandemiei COVID-19. Evoluțiile sunt în linie cu cele la nivel regional.

Principalele riscuri privind creșterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), modul de continuare a reformelor economice (inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene), precum și de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice.

Raportul menționează faptul că evoluțiile pozitive ale economiei și situației medicale din prima parte a anului au redus presiunile asupra bugetului public. Deficitul bugetar s-a ajustat la 3,8% din PIB în primele nouă luni ale anului (față de 6,4% în aceeași perioadă a anului trecut), după ce, la sfârșitul anului 2020, se majorase la 9,7% din PIB. În perioada următoare este de așteptat ca deficitul bugetar să se adâncească, dată fiind posibilitatea, pe de o parte, a reintroducerii unora dintre măsurile implementate anterior pentru susținerea economiei în condițiile accelerării numărului de îmbolnăviri, iar, pe de altă parte, a introducerii de măsuri noi necesare combaterii efectelor crizei energiei (majorarea prețului la energie electrică și gaze naturale reclamând măsuri de sprijin pentru consumatorii finali). Accelerarea investițiilor pentru susținerea tranziției energetice poate slăbi în viitor dependența de combustibilii fosili și, astfel, poate diminua riscurile generate de șocurile asupra prețurilor acestora.

Potrivit sursei citate, contul curent și-a reluat, în prima parte a anului 2021, tendința pronunțată de deteriorare observată anterior izbucnirii pandemiei, traiectoria fiind similară celei observate înaintea crizei din 2007-2008. La nivel european, România a înregistrat a treia cea mai mare valoare a deficitului de cont curent în al doilea trimestru din anul 2021 (după Franța și Grecia), după ce în anul 2020 a fost a treia țară în funcție de nivelul deficitului de cont curent.

„Dat fiind spațiul fiscal limitat, îmbunătățirea modelului de creștere economică și, implicit, reducerea vulnerabilităților structurale pot fi realizate prin creșterea eficienței absorbției fondurilor europene și implementarea reformelor stabilite în PNRR. România rămâne, în continuare, deficitară în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Gradul de absorbție a fondurilor europene structurale și de investiții alocate prin programele operaționale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumătate. România se situează sub media europeană (61%) și a țărilor din regiune în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene (66,3%, media țărilor Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia). Mai mult, România a demarat și atragerea de fonduri pentru exercițiul financiar curent (derulat în perioada 2021-2027), fondurile structurale și de investiții alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decât cele anterioare (38,3 miliarde euro, comparativ cu 34,7 miliarde euro)”, se arată în document.

BNR menționează că România are de implementat și măsurile necesare utilizării fondurilor puse la dispoziție prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană avizând favorabil în luna septembrie 2021 și, ulterior, Consiliul Uniunii Europene în luna octombrie 2021. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 29,2 miliarde euro. Investițiile avute în vedere a fi realizate prin intermediul acestor programe sunt de natură a susține un model de creștere sustenabil pe termen mediu și lung. Din alocările totale pentru reforme și investiții incluse în PNRR, 41% sunt alocate ajustărilor necesare tranziției către o economie favorabilă mediului și reducerii efectelor schimbărilor climatice, în timp ce 21% sunt pentru digitalizare. Realizarea investițiilor verzi prin atragerea de fonduri europene este estimată a avea un impact pozitiv cumulat mediu pe următorii 6 ani între 1,9 și 2,3 puncte procentuale asupra creșterii economice, iar efectul atragerii tuturor resurselor europene s-ar situa la 5,7 puncte procentuale în același interval, conform estimărilor Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).

„Având în vedere parcursul reformelor economice din ultimii ani, instabilitatea politică și capacitatea instituțională redusă alimentează riscul de întârziere a implementării acestor programe cu efecte negative importante asupra economiei și sistemului financiar. Așa cum s-a fundamentat în materialul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială pentru susținerea finanțării verzi, demararea cu întârziere, chiar și de doi ani, a proiectelor de mediu (în anul 2024 față de anul 2022) va reduce cu peste 33% efectul total favorabil pe termen mediu asupra economiei românești”, se spune în Raport.

♦ Riscul de credit se menține important la nivelul portofoliului bancar

Potrivit Raportului asupra stabilității financiare elaborat de BNR, riscul de credit se menține important la nivelul portofoliului bancar, deși rata creditelor neperformante și-a continuat tendința de scădere. În document, banca centrală explică de ce intenționează să majoreze avansul la împrumuturile destinate achiziționării unor locuințe cu scop investițional, relatează Agerpres. „Riscul de credit se menține important la nivelul portofoliului bancar, deși rata creditelor neperformante și-a continuat tendința de scădere. Astfel, în cazul portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare indicatorul a ajuns la 5,8% la finalul lunii august 2021, o reducere de 0,8 puncte procentuale față de cea mai recentă ediție a Raportului, în timp ce în cazul creditelor populației acesta a fost de 3,3% (-0,2 puncte procentuale față de martie 2021)”, se arată în Raport.

Conform BNR, începând cu luna iunie 2020, 12.600 companii au beneficiat de moratoriul public instituit prin OUG nr. 37/2020 și prelungit prin OUG nr. 227/2020. Aceste companii dețineau, în mai 2020, credite totale în valoare de 23,9 miliarde lei, reprezentând 20,6% din totalul expunerilor bancare către companiile nefinanciare. Aceste firme au înregistrat o deteriorare semnificativă a situațiilor financiare în anul 2020, fiind cele mai afectate de criza sanitară, de restricțiile impuse și de diminuarea cererii, deteriorare ce a fost reflectată prin scăderea indicatorului de sănătate financiară al acestor companii până în zona de risc. Evoluția nefavorabilă a indicatorului de sănătate a fost determinată de reducerea semnificativă a marjei EBIT și a rotației activelor, precum și de creșterea gradului de îndatorare. Rentabilitatea capitalurilor pentru aceste companii a înregistrat un regres mult mai important decât cel la nivel agregat sau la nivelul companiilor fără credite suspendate (-7,5 puncte procentuale, față de -0,7 puncte procentuale, la nivel agregat, și, respectiv, -0,6 puncte procentuale companii cu credite suspendate), în timp ce gradul de îndatorare s-a majorat, sensul fiind contrar celui înregistrat în cazul companiilor la nivel agregat și al celor fără credite suspendate. Aceste evoluții arată încă o dată necesitatea menținerii de către manageri a unei poziții financiare robuste a firmelor pe care le gestionează, construirea de rezerve în perioadele bune pentru a fi utilizate în cazul apariției unor evenimente nefavorabile.

Raportul precizează că în cazul portofoliului de credite acordate populației, un risc important este dat de impactul pandemiei asupra capacității de plată. Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată la credite au un risc de credit mai ridicat, o pondere mai mare dintre aceștia având un grad de îndatorare mai însemnat. Analiza matricei de tranziție și a ratelor de neperformanță arată o deteriorare a capacității de plată mai pronunțată în cazul acestor debitori, în special al celor cu credite de consum. Condițiile specifice ale acestor credite impun o monitorizare atentă a acestor debitori pentru identificarea din timp a soluțiilor necesare în vederea limitării pierderilor pentru economie, precizează BNR. Măsurile anticiclice ale politicii macroprudențiale implementate înaintea crizei sanitare au contribuit la reducerea presiunilor dinspre creșterea gradului de îndatorare și au asigurat un spațiu de manevră mai amplu măsurilor necesare în contextul crizei actuale.

„Un alt aspect important, care poate influența dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante, ține de evoluția pieței imobiliare, unde, pe de o parte, segmentul rezidențial a înregistrat o accelerare a activității, iar, pe de altă parte, piața comercială a consemnat un recul. Accelerarea activității din piața rezidențială a fost determinată atât de factori de cerere, cât și de ofertă. Dinamica pieței s-a materializat și asupra stocului de credite ipotecare. În luna septembrie, creșterea, în termeni anuali, a soldului creditelor ipotecare a fost de peste 12%. În cazul creditării imobiliare rezidențiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilități este cel al împrumuturilor destinate achiziționării unor locuințe cu scop investițional. Din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanță superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3% față de 1,4%). Având în vedere creșterea importanței creditelor acordate în scop nelocativ (+7% în perioada decembrie 2019-iunie 2021, reprezintă o proporție de 13% din total), rata de neperformanță ridicată a acestora, dar și senzitivitatea crescută la o depreciere a prețurilor imobiliare, BNR urmărește să acționeze anticiclic pentru acest segment de nișă al creditării imobiliare. Astfel, se are în vedere implementarea de limite mai redusecu 10 puncte procentuale ale LTV (echivalent cu o creștere a avansului de 10 puncte procentuale) pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziționarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie”, se spune în document.

Totodată, BNR precizează că în condițiile unei accelerări a dinamicii creditului neguvernamental, dar și a persistenței tensiunilor în privința echilibrelor macroeconomice, cu scopul reducerii și prevenirii creșterii excesive a îndatorării, și, implicit, diminuării unor potențiale vulnerabilități ce s-ar putea manifesta din perspectiva riscului de credit, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis recalibrarea amortizorului anticiclic de capital (CCyB), în sensul creșterii ratei acestuia. Majorarea ratei amortizorului de la 0%, la 0,5%, se va aplica la 12 luni de la momentul aprobării, respectiv începând cu data de 17 octombrie 2022, conform prevederilor cadrului de reglementare european aplicabil.

De asemenea, BNR menționează că indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar s-au menținut la valori adecvate de-a lungul perioadei pandemice COVID-19, la un nivel similar sau mai bun comparativ cu mediile europene, conferind o capacitate sporită de absorbție a unor eventuale șocuri. Rezultatele exercițiilor de testare la stres a solvabilității și lichidității arată menținerea abilității sectorului bancar de a gestiona principalele riscuri care s-ar putea materializa în contextul unor evoluții macroeconomice de o severitate ridicată. Rata fondurilor proprii totale se situa la la 23,1% în luna septembrie 2021 (comparativ cu o medie de 19,6% la nivelul statelor membre ale UE), în timp ce indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate majorându-se la 241,9% în septembrie 2021 (comparativ cu 172,4% în UE). Totuși, eficiența operațională a instituțiilor de credit, deși superioară mediei UE (raport cost/venit de 54%, septembrie 2021, față de 64% în UE, iunie 2021), precum și rata creditelor neperformante (3,7%, septembrie 2021, față de 2,3% în UE, iunie 2021) plasează încă sectorul bancar românesc într-o zonă de risc mediu, conform clasificării ABE.

Indicatorii relevanți pentru măsurarea calității activelor s-au îmbunătățit în anul 2021, factorii care au contribuit la această evoluție fiind dinamica consistentă a creditării, procesul de curățare bilanțieră, dar și măsurile micro și macroprudențiale orientate către acest scop. În România, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante s-a majorat în perioada pandemică cu peste 6 puncte procentuale față de valoarea înregistrată în martie 2020 (până la 66% în septembrie 2021, comparativ cu 44% în UE). Înrăutățirea perspectivelor macroeconomice, pe fondul evoluției pandemice, s-a reflectat în creșterea ponderii creditelor clasificate în stadiul 2 de depreciere conform IFRS 9, aspect observat într-o mai mare măsură în România, comparativ cu UE.

În raport se menționează că, de la debutul pandemiei, sectorul bancar românesc și-a menținut o poziție prudentă din perspectiva structurii bilanțiere, în vederea favorizării unei administrări adecvate a riscului de lichiditate, alocând o pondere importantă din active expunerilor față de sectorul guvernamental, cu efecte, însă, asupra intensificării legăturii sectorului bancar cu statul. Această abordare, care s-a consolidat în ultimul deceniu, riscă să mențină sectorul bancar în aceeași paradigmă de finanțare neguvernamentale cu precădere a expunerilor retail, cu riscul de a rata oportunitățile cu privire la finanțarea agendei schimbărilor climatice și a proiectelor europene, concomitent cu menținerea unui rol mai scăzut înspre sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată mai ridicată. Economisirea post-pandemică s-a concentrat în depozite la vedere, iar contracția importantă a creditării de la debutul pandemiei a fost urmată de o dinamică ascendentă semnificativă a creditării sectorului real în anul 2021, cu impact pozitiv asupra profitabilității bancare (profit net 6,4 miliarde lei, ROE 13,6%, septembrie 2021). O creștere progresivă a cheltuielilor pentru digitalizarea băncilor se înregistrează în ultimii ani, cu o majorare prognozată a bugetelor inclusiv în anul 2022, iar efectele așteptate sunt de creștere a clientelei și a veniturilor.

BNR menționează că o serie de provocări se mențin, pe fondul persistenței pandemiei, cea mai importantă fiind intensificarea potențială a riscului de credit în perioada următoare, ca urmare a incertitudinilor privind viteza de recuperare a economiei, dar și a calității asociate creditelor ce au beneficiat de moratorii (care au expirat în proporție de 99%, în septembrie 2021). O altă provocare derivă din creșterea riscului de rata dobânzii, ca rezultat al deținerilor importante de instrumente de datorie cu venit fix (cu precădere, titluri de stat) și nepotrivirii duratei activelor și pasivelor sensibile la rata dobânzii. Aceste aspecte reclamă o atitudine prudentă în privința politicilor micro și macroprudențiale. Totodată, riscul cibernetic are o relevanță în creștere pentru bănci.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)