Investițiile vor reprezenta motorul avansului economiei anul viitor

Investițiile vor reprezenta motorul avansului economiei anul viitor, formarea brută de capital fix urmând să se majoreze cu 9,3%, acest avans având ca fundament absorbția atât a fondurilor din cadrul financiar multianual, cât și a celor din PNRR, 2022 fiind primul an în care vor fi realizate investiții din aceste surse de finanțare, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2022 și proiecția acesteia pe anii 2023-2025, publicat de Ministerul Finanțelor. Conform documentului, cheltuielile destinate investițiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,71% în PIB, iar în anul 2025 acestea urmează să ajungă la 8,11% din PIB, relatează Agerpres. „Efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7-8% din PIB în perioada 2023-2025 este susținută de fondurile europene și cele ce provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență care finanțează reformele din PNRR. În acest context, proiectele finanțate din PNRR cresc ca pondere în structura surselor de finanțare de la 0,80% la 2,98% în PIB în anul 2025”, se precizează în documentul citat.

Pentru consumul privat, creșterea este una moderată, fiind estimată la 4,5%, în timp ce consumul guvernamental se va majora cu 2,7%. Exportul de bunuri și servicii va crește, în termeni reali cu 5,4%, iar importul de bunuri și servicii cu 7,2%, exportul net contribuind negativ la creșterea economică cu 1,1 puncte procentuale.

Pe latura ofertei se estimează că toate sectoarele economice vor susține avansul economiei, un rol important având construcțiile, cu o majorare a valorii adăugate brute (VAB) de 9%, dar și industria (4,4%) și serviciile (4,3%).

„Pe latura ofertei, pentru industrie s-a estimat o creștere a VAB cu 4,4%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale față de estimarea precedentă, în condițiile în care se preconizează că vor continua dificultățile în procesul de aprovizionare. Pentru agricultură majorarea VAB a fost prevăzută la 3,1%, ajustarea în jos fiind consecință efectului de bază, anul 2021 fiind unul foarte bun pentru agricultura românească”, se precizează în documentul citat.

Deficitul contului curent al balanței de plăți externe va reprezenta, în anul 2022, 6,1% din PIB, respectiv 16,3 miliarde de euro în anul 2022, cu un deficit al balanței de bunuri de 9,5% din PIB.

Presiunile pe piața muncii se vor atenua, pentru anul 2022 fiind estimată o creștere a numărului de salariați cu circa 100.000 de persoane, până la 5,205 milioane persoane, și o rată a șomajului înregistrat de 2,9%.

Inflația în 2022 va continua traiectoria ascendentă, în urma tendințelor de creștere a prețurilor produselor energetice și a multor materii prime de la nivel global. Rata medie anuală a inflației indică o creștere de 6,5%, în timp ce la sfârșitul anului, se așteaptă ca prețurile de consum să atingă un nivel de 4,7%.

Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2022-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să scadă în anul 2025, la 2,02% din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale față de anul 2022, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2025.

În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menține pe tot orizontul de referință, dar începe să se ajusteze începând cu anul 2021, continuă și în 2022 pentru ca în anul 2025 să înregistreze 2,05% din PIB.

Pe termen mediu (2022-2024), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va menține la un nivel sustenabil ce nu va depăși 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși 44,6% din PIB.

Documentul vorbește și despre principalele riscuri la adresa evoluției macroeconomice a României, printre acestea numărându-se persistența pandemiei, prin apariția de noi variante la care vaccinul să aibă un răspuns limitat, și continuarea înregistrării unei rate scăzute a vaccinării.

„Inflația poate rămâne la nivele ridicate dacă dezechilibrul cerere-ofertă continuă pe un termen mai lung, punând astfel presiune pe prețuri și pe așteptările inflaționiste. Perturbările pe lanțurile de distribuție și criza semiconductorilor continuă să reprezinte riscuri ce pun presiune pe producătorii auto și se așteaptă să se manifeste și în prima parte a anului următor, afectând exporturile de bunuri, în special în cazul industriei auto”, se mai arată în Raport.

Un alt risc este accentuarea deficitului de forță de muncă, în special cea calificată, în sectoare precum construcțiile.

Bugetul pentru anul viitor prevede o valoare a produsului intern brut de 1.317 miliarde de lei. Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 439,986 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile la 516,969 miliarde lei (39,24% din PIB). Bugetul este construit pe o creștere economică de 4,6% și o inflație medie anuală de 6,5%. Numărul șomerilor este estimat la 258.000 persoane iar câștigul salarial mediu net lunar 3775 lei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)