Banca Națională a României (BNR) a dat publicității Raportul asupra inflației, ediția februarie 2022. Pe lângă analiza celor mai recente evoluții economice, monetare și financiare și explicarea rațiunilor și manierei de implementare a politicii monetare în perioada precedentă, documentul prezintă proiecția trimestrială a băncii centrale privind evoluția inflației pe un orizont de opt trimestre – inclusiv incertitudinile și riscurile asociate acesteia – și evaluează contextul macroeconomic recent și viitor din perspectiva deciziei de politică monetară. Prin elaborarea și publicarea trimestrială a Raportului, BNR își propune să ofere tuturor celor interesați posibilitatea de a înțelege cât mai bine cadrul său de analiză și, implicit, fundamentele deciziilor de politică monetară.

Analiza prezentată în Raportul asupra inflației se bazează pe cele mai recente informații statistice disponibile la momentul redactării, astfel încât perioadele de referință ale indicatorilor utilizați sunt diferite.

Raportul asupra inflației a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din 9 februarie 2022, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 28 ianuarie 2022.

În cele ce urmează prezentăm sinteza acestui document. Cei interesați pot citi raportul integral pe site-ul BNR.  

Rata inflației în decembrie 2021 (8,19%), cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani

În perioada parcursă de la precedentul Raport asupra inflației, la nivel global au continuat creșterile semnificative de prețuri ale bunurilor de consum, a căror dinamică a depășit, în majoritatea cazurilor, uneori chiar substanțial, valorile prognozate în urmă cu un trimestru, urcând, astfel, mai pronunțat deasupra țintelor de inflație ale multor bănci centrale. Inflația de la nivel global a continuat să fie alimentată de creșteri consistente ale prețurilor produselor energetice, ale alimentelor, precum și ale altor materii prime non-energetice. Ascensiunea inflației a fost impulsionată și de problemele persistente din lanțurile globale de valoare adăugată, care, pe fondul revenirii rapide a cererii adresate produselor industriale, au condus la majorări ale prețurilor acestor categorii de bunuri. Într-un climat global dominat de șocuri inflaționiste multiple și sincronizate de natura ofertei, o parte a acestor creșteri de prețuri sunt transferate într-o măsură din ce în ce mai însemnată și asupra celor finale ale bunurilor de consum.

Și în România, rata anuală a inflației IPC a accelerat semnificativ în trimestrul IV 2021, până la 8,19% în decembrie, cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani. În cadrul trimestrului, evoluția indicatorului a fost însă una marcată de oscilații, traiectoria ascendentă fiind inversată temporar în luna noiembrie, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație. În decembrie, rata anuală a inflației a avansat cu 1,9 puncte procentuale față de valoarea din septembrie, consemnând totodată un nivel ce a depășit cu 0,7 puncte procentuale cea mai recentă prognoză din luna noiembrie. Sursa primară a creșterii a rămas, similar trimestrelor anterioare, ascensiunea notabilă a cotațiilor bunurilor energetice de pe piețele globale, reflectată și în dinamica celor de pe piața internă, în condițiile în care în perioada octombrie-decembrie prețul en gros pentru gazele naturale a depășit de peste șapte ori, iar în cazul energiei electrice, de peste patru ori, nivelurile din perioada similară a anului anterior. În același interval, a fost vizibil și un avans semnificativ al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, de la 3,6% în septembrie la 4,7% în decembrie. Rata medie anuală a inflației IPC s-a majorat cu 1,5 puncte procentuale pe parcursul trimestrului IV, atingând 5,1% în luna decembrie. Rata medie anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a avansat cu 1,2 puncte procentuale față de luna septembrie, până la 4,1% în decembrie. Ecartul indicatorului din România față de media europeană a rămas totuși similar celui înregistrat la finele trimestrului anterior.

Inflația de bază CORE2 ajustat a cunoscut un avans notabil în ultimele luni ale anului 2021, în principal ca urmare a creșterilor generalizate ale costurilor cu materiile prime (în special energetice) și cu materialele, inclusiv în contextul funcționării cu sincope a lanțurilor de producție și aprovizionare. În același timp, presiunile din partea cererii s-au mai atenuat în intervalul analizat, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a consumatorilor, dar și al intensității sporite a celui de-al patrulea val pandemic. Cu toate acestea, cererea de consum rămâne un factor favorizant al transmisiei presiunilor menționate anterior în prețurile finale. Un alt determinant al transmisiei mai alerte a costurilor de producție în prețurile finale a fost continuarea majorării, și în trimestrul IV, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale operatorilor din toate domeniile de activitate; în industrie și în construcții, acestea au consemnat maxime ale ultimilor 17 ani. Poziționarea așteptărilor privind inflația pe termen mai lung pe un palier vizibil mai scăzut, odată epuizate efectele șocului de pe piața energiei, reprezintă un semnal favorabil, care indică ancorarea așteptărilor în apropierea intervalului țintei.

Costurile unitare cu forța de muncă pe total economie au înregistrat în trimestrul III 2021 o atenuare a dinamicii anuale negative, de la -12,6% în intervalul anterior la -9,9%. Evoluția indicatorului este în continuare distorsionată de schimbarea metodologică operată la începutul anului la nivelul populației ocupate1. Dinamica indicatorului obținut prin excluderea sectorului agricol și ajustarea cu măsurile guvernamentale de sprijin al pieței muncii relevă o accelerare de la 1,9% la 4,6%, fără a depăși însă valorile prepandemie. În intervalul octombrie-noiembrie, au existat creșteri anuale mai pronunțate ale ULC în industrie, cu precădere în ramurile (precum sectorul auto) a căror activitate a continuat să fie perturbată de sincopele manifestate în lanțurile de aprovizionare, aceste dinamici fiind accentuate de costurile în creștere cu energia.

Politica monetară, sub presiunea evoluțiilor ofertei și cererii

În ședința din 9 noiembrie 2021, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,5%, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,5 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 2,5%, de la 2,0%, și menținerea celei aferente facilității de depozit la 1%. Rata anuală a inflației IPC a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august și 3,94% în iunie. Accelerarea dinamicii ratei anuale a inflației IPC pe parcursul trimestrului III a fost antrenată preponderent de componente exogene ale IPC. Principala contribuție a aparținut majorării considerabile a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influențe venite din continuarea scumpirii combustibililor și din creșterea semnificativă a prețurilor legumelor în luna septembrie. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat parcursul ascendent în același trimestru, până la 3,6% în septembrie, față de 2,9% în iunie. Evoluția reflecta efectele creșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, potențate, pe plan intern, de cererea sporită de bunuri și servicii, cărora li s-a alăturat impactul scumpirii polițelor RCA în luna septembrie. Cea mai recentă prognoză evidenția o înrăutățire suplimentară semnificativă a perspectivei inflației pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în condițiile în care traiectoria prognozată a acesteia a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent, mai cu seamă pe termen scurt.

Principalele incertitudini și riscuri asociate perspectivei inflației decurgeau din conduita politicii fiscale, precum și din absorbția fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului „Next Generation EU”. De asemenea, valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuau să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică, al celei energetice și al persistenței blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Ulterior, datele statistice au indicat creșterea ratei anuale a inflației IPC în octombrie 2021 la 7,94%, de la 6,29% în septembrie. În noiembrie aceasta a scăzut la 7,8%, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind totuși ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat anterior. Creșterea ratei anuale a inflației IPC a continuat să fie determinată în principal de componente exogene, influențele majore venind preponderent din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6% în septembrie la 4% în octombrie și la 4,3% în noiembrie. Evoluția reflecta efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate. Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021. La rândul său, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată față de cea anticipată. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare, și în acest interval, al variației stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit, însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale. Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor din import, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest față de trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.

În ședința Consiliului de administrație al BNR din 10 ianuarie 2022, cele mai recente evaluări relevau perspectiva creșterii graduale a ratei anuale a inflației în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza precedentă. Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.

Pe baza datelor disponibile la acel moment și în contextul riscurilor și incertitudinilor evidențiate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la amplitudinea standard de ±1 punct procentual, implicând creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 3,00% și menținerea celei la facilitatea de depozit la 1,00%. Totodată, Consiliul de administrație a subliniat că vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR s-a declarat pregătit să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea pe termen mediu a prețurilor.

În perspectivă, o dinamizare a ratei anuale a inflației IPC în aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare

Ulterior publicării Raportului asupra inflației din luna noiembrie 2021, au continuat să se materializeze o serie de riscuri decurgând în principal din majorări ale prețurilor energiei și altor materii prime. Chiar și în aceste condiții, persistă o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sănătății publice – în contextul noului val pandemic –, precum și cele asociate tensiunilor de pe piețele de energie recăpătând recent o pregnanță sporită. Pe acest fond, sprijinul acordat de autorități populației prin plafonarea prețurilor și, respectiv, compensarea facturilor, va implica rate anuale ale inflației IPC mai reduse în lunile de aplicare a acestor măsuri. Ulterior expirării acestor scheme, începând din luna aprilie și continuând apoi și pe parcursul anului, prețurile suportate de consumatorii casnici vor reflecta gradual, în funcție de momentul reînnoirii contractelor acestora, nivelurile mai ridicate din piețele de energie, care continuă să rămână relativ tensionate pe termen scurt. Astfel, prognoza indică o dinamizare a ratei anuale a inflației IPC în luna aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt așteptate ajustări de mai mică amploare ale prețurilor energiei. Pe acest fond, traiectoria ratei anuale a inflației din noul scenariu de bază a fost încă o dată revizuită substanțial în sens ascendent. Majorările ample și, totodată, persistente, ale prețurilor produselor energetice generează riscuri relevante și asupra evoluției activității economice. Deși seriile de date cu frecvență ridicată atestă continuarea avansului economiei și pe parcursul trimestrelor IV 2021 și I 2022, sunt preconizate atenuări de ritm ale acestuia. Din aceste motive, până la o normalizare a situației în plan medical și, respectiv, a evoluțiilor de pe piețele de energie, vor continua să predomine riscuri descendente la adresa activității economice și, respectiv, de sens opus asupra dinamicii prețurilor din economie. În plus, persistența unor astfel de turbulențe ar putea greva traiectoria variabilelor macroeconomice pe un orizont mai lung de timp.

Activitatea economică a resimțit în mod direct atât atingerea unor maxime, în octombrie anul trecut, în ce privește propagarea variantei Delta a coronavirusului, succedată de o ușoară detensionare în a doua parte a trimestrului IV 2021, cât și debutul în formă accelerată a transmiterii variantei Omicron, la începutul anului curent. Ca urmare, a continuat funcționarea cu sincope a lanțurilor globale de producție și aprovizionare iar, în cazul României, s-au accentuat vulnerabilitățile din plan medical, induse de o rată de vaccinare care rămâne încă extrem de redusă, toate potențate de întârzierea normalizării piețelor de energie. În aceste condiții, dinamica anuală a PIB a fost revizuită în sens descendent atât în 2021, cât și în 2022. Deși, în continuare, contribuția majoritară la creșterea economică va reveni consumului gospodăriilor populației, perspectivele indică o atenuare mai importantă de ritm a cererii de consum în trimestrele IV 2021 și I 2022, ca efect al creșterilor prețurilor energiei, care comprimă venitul disponibil real al populației. O atenuare a acestor evoluții ar putea fi indusă de majorarea punctului de pensie și a salariului minim de la începutul acestui an, precum și de implementarea unor măsuri sociale ce vizează categorii de populație cu o înclinație mai ridicată spre consum. Pe termen mediu, revenirea economiei și, odată cu aceasta, redresarea mai substanțială a pieței muncii ar fi de natură să consolideze evoluțiile favorabile ale componentei de consum.

Parcursul formării brute de capital fix urmează a fi impulsionat de finalizarea procedurilor administrative și, respectiv, de debutul atragerii de fonduri asociate programului „Next Generation EU”, ce beneficiază de alocări extrem de generoase, inclusiv pentru derularea de reforme structurale. Acestora li se adaugă volumul amplu de cheltuieli publice destinate investițiilor, strâns legate și de fondurile europene alocate prin cel mai recent exercițiu financiar multianual (CFM 2021-2027). Scenariul de bază al proiecției prevede posibilitatea ca dinamica formării brute de capital fix să o depășească, ca ritm, pe cea a consumului populației începând chiar de anul viitor, ce ar consfinți un aport solid al componentei atât la creșterea PIB, cât și la dinamizarea potențialului economiei pe termen mediu.

Creșterile de prețuri ale produselor energetice și ale altor materii prime non-energetice de la nivel internațional au indus importante avansuri de ritm ale fluxului valoric al importurilor. Totodată, persistența constrângerilor ce vizează capacitățile de transport de la nivel global ori producția de bunuri intermediare (de exemplu, microcipurile, cu impact notabil asupra industriei auto din România), precum și o încetinire de ritm a activității economice a partenerilor externi în ultima parte a anului trecut au perturbat și dinamica exporturilor românești. Corelat unei evoluții mai puțin favorabile a soldului cumulat al balanței veniturilor, cuantumul deficitului de cont curent din 2021 este preconizat să depășească, ca procent din PIB, cu circa 2 puncte procentuale nivelul din 2020. Pe termen mediu, o corecție mai semnificativă a deficitului extern este strict condiționată de progresul consolidării fiscale, de ritmul de revenire a activității economice a partenerilor externi, precum și de adresarea cât mai rapidă a problemelor structurale persistente ale economiei, ce implică capacități productive insuficiente în raport cu cererea internă de bunuri și servicii.

Revizuirea notabilă de către INS în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economice în semestrul I 2021, precum și încetinirea, de o magnitudine peste așteptări, a economiei în a doua jumătate a anului trecut au condus la o restrângere substanțială a excedentului de cerere agregată (i.e. gap-ul PIB) față de Raportul precedent. Media anuală a indicatorului este proiectată să rămână la valori situate sub 1% atât în anul curent, cât și în cel următor. În aceste condiții, principala contribuție la dinamica creșterii economice în perspectivă imediată, dar și pe termen mediu, va fi imprimată de cea a PIB potențial, antrenată în special de aportul stocului de capital și de avansul productivității factorilor de producție, pe fondul perspectivelor de creștere a resurselor investiționale.

Ulterior publicării Raportului din luna noiembrie 2021 s-au materializat o serie de riscuri cu un pronunțat impact inflaționist, preponderent asupra componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare, în special pe segmentul bunurilor energetice (combustibili, gaze naturale și energie electrică). De altfel, revizuiri ample în sens ascendent ale proiecțiilor privind rata inflației IPC au fost vizibile în majoritatea țărilor, inclusiv în zona euro și, mai ales, în economiile din Europa Centrală și de Est, unde se preconizează, similar României, atingerea unor paliere foarte înalte ale indicatorului raportat la valorile istorice. Presiuni inflaționiste mai pronunțate au continuat să fie vizibile și la nivelul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, componenta urmând să atingă 4,0% în decembrie 2022 și 3,2% în decembrie 2023, după ce indicatorul este de așteptat să evolueze, în perspectivă imediată, pe o traiectorie marginal ascendentă (valori de 5,3% atât în martie, cât și în iunie 2022). În ceea ce privește determinanții fundamentali ai inflației CORE2 ajustat, sunt de notat noi ajustări pronunțat ascendente ale așteptărilor privind inflația, mai ales pe termen scurt, vizibile atât în cazul operatorilor economici, cât și al analiștilor bancari. Acestea reflectă inclusiv impactul persistent al majorărilor prețurilor produselor energetice asupra costurilor de producție ale companiilor, de natură să afecteze, cu un anumit decalaj de timp, depinzând și de configurația cererii agregate, prețurile cvasitotalității bunurilor și serviciilor destinate consumului. Natura sincronizată a șocurilor de ofertă de pe plan internațional a configurat presiuni în creștere și din partea prețurilor bunurilor din import. În schimb, cele asociate cererii agregate interne și-au atenuat atât nivelul, cât și dinamica față de Raportul anterior.

Rata anuală a inflației IPC este proiectată la valoarea de 9,6% în luna decembrie 2022, cu un maxim al indicatorului localizat pe parcursul lunii aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin al consumatorilor casnici de energie electrică și gaze naturale, conform prevederilor legislației în vigoare la data publicării prezentului Raport. Majorări ale prețurilor la energia electrică și gazele naturale, dar de magnitudini semnificativ mai reduse, sunt preconizate și în iulie și, respectiv, octombrie 2022, fiind justificate de reînnoirea contractelor de furnizare. Astfel, traiectoria inflației va rămâne ridicată până la finele trimestrului III 2023, urmând ca un trimestru mai târziu să reintre în intervalul țintei; în decembrie 2023, proiecția indică o valoare de 3,2%. Față de Raportul din noiembrie 2021 noua proiecție este mai ridicată cu 3,7 puncte procentuale pentru finele anului curent, din care 3,5 puncte procentuale asociate componentei „energie” a coșului de consum, aflată în afara controlului politicii monetare.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea readucerii și menținerii pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, astfel încât să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare.

Deși riscuri în sus asociate evoluției prețurilor componentelor energetice s-au materializat deja, proiecția macroeconomică din runda actuală suferind ample reconfigurări, în continuare scenariul de bază este grevat de incertitudini majore privind dinamica prețurilor energiei. La acest moment, este dificil de evaluat persistența pe termen mediu a acestor șocuri, putându-se asista la variații de la economie la economie, în raport cu intensitatea energetică a acestora ori cu perspectivele privind redresarea piețelor muncii de la nivel local. În plus, măsurile de compensare a majorării prețurilor energiei au o durată limitată de aplicabilitate.

Coordonatele scenariului de bază al proiecției macroeconomice au fost fundamentate pornind de la informațiile certe disponibile până la momentul redactării acestui Raport (date statistice publicate, măsuri de politică economică legiferate etc.). Cu toate acestea, în ultima perioadă au fost vehiculate în spațiul public numeroase informații cu privire la o posibilă prelungire a măsurilor de sprijin al consumatorilor casnici de energie, în condițiile în care tensiunile din piețele de energie s-au menținut ridicate. Incertitudini ar fi asociate, în acest caz, atât duratei pe care s-ar aplica aceste măsuri, cât și configurației pachetului de sprijin. Pentru a investiga implicațiile unui astfel de scenariu ipotetic, s-a presupus ca ipoteză de lucru prelungirea pentru încă trei luni, până la data de 30 iunie 2022, a schemei curente de compensare și plafonare a prețurilor pentru consumul de energie electrică și gaze naturale. Într-un astfel de scenariu, traiectoria ratei anuale a inflației IPC s-ar plasa pe termen scurt sub cea din scenariul de bază, urmând ca valoarea maximă a indicatorului să fie atinsă cu un decalaj de un trimestru. În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC s-ar menține la valori ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp comparativ cu scenariul de bază, momentul revenirii acesteia în intervalul țintei urmând a fi, de asemenea, amânat tot cu un trimestru. Prelungirea duratei de aplicabilitate a acestor măsuri ar reclama totodată și un volum mai amplu de cheltuieli bugetare, cu influență asupra traiectoriei viitoare a deficitelor bugetare.

Cu informațiile disponibile la momentul elaborării Raportului asupra inflației, evoluția viitoare a prețurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principala sursă de riscuri ascendente la adresa proiecției ratei anuale a inflației, cu precădere pe orizontul scurt de timp. Incertitudini persistă și în privința modului în care se vor transpune evoluțiile prețurilor de pe piețele de energie în statisticile oficiale, care depinde de cuantumul compensărilor, plafonărilor și subvențiilor acordate consumatorilor casnici, precum și de intervalul de timp pe care vor fi implementate schemele de sprijin.

O sursă importantă de riscuri rămâne conduita politicii fiscale și a celei de venituri, decurgând din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală. În actuala conjunctură, au fost deja adoptate măsuri menite să atenueze atât impactul deteriorării abrupte a situației epidemiologice, cât și pe cel al creșterii facturilor la utilități. Necesitatea, incertă la acest moment, a unei noi prelungiri a măsurilor de sprijin finanțate de la bugetul de stat ar putea, depinzând de magnitudinea acestora, intra în opoziție cu necesitatea continuării într-un ritm ambițios a corecției deficitului bugetar, cu termen de finalizare anul 2024. În schimb, atragerea în volume cât mai ample a fondurilor europene, în special a celor investiționale din cadrul programului „Next Generation EU”, prin impactul favorabil asupra cadrului macroeconomic, ar fi de natură să faciliteze procesul de consolidare fiscală, în condițiile unei viteze mai ridicate și, respectiv, ale unor costuri mai reduse asociate acestuia.

Deteriorarea situației sanitare în contextul contagiozității sporite cu noua tulpină virală (Omicron) ar putea greva funcționarea pieței muncii. Pe termen scurt, o exacerbare a numărului de persoane infectate ar spori riscul creșterii absenteismului și al perturbării activității în anumite sectoare, nu doar în cele care implică contact uman direct. Nu ar fi exclusă nici o sporire a contingentului de forță de muncă descurajată, cu precădere în rândul tinerilor. Pe termen mediu, în anumite sectoare nu este exclusă o accentuare a creșterii penuriei forței de muncă calificate. Pe acest fond, nu se poate exclude posibilitatea ca piața muncii să redevină tensionată într-un ritm mai alert decât cel implicat de corelația tradițională dintre evoluția activității economice și dinamica pieței muncii. O astfel de perspectivă s-ar repercuta și asupra dinamicii prețurilor din economie, în condițiile în care o piață tensionată a muncii se poate transforma într-un resort de stimulare a unei spirale de tip salarii-prețuri.

Decizia de politică monetară: majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie

Date fiind înrăutățirea considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul șocurilor adverse pe partea ofertei, precum și nevoia ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și cea de stimulare a economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 9 februarie 2022 majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la nivelul de 2,50%. De asemenea, s-a decis majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), până la 3,50%, și creșterea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, până la 1,50%, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)