Banca Națională a României (BNR) a dat publicității Raportul asupra inflației, ediția februarie 2024. Pe lângă analiza celor mai recente evoluții economice, monetare și financiare și explicarea rațiunilor și manierei de implementare a politicii monetare în perioada precedentă, documentul prezintă proiecția trimestrială a băncii centrale privind evoluția inflației pe un orizont de opt trimestre – inclusiv incertitudinile și riscurile asociate acesteia – și evaluează contextul macroeconomic recent și viitor din perspectiva deciziei de politică monetară. Prin elaborarea și publicarea trimestrială a Raportului, BNR își propune să ofere tuturor celor interesați posibilitatea de a înțelege cât mai bine cadrul său de analiză și, implicit, fundamentele deciziilor de politică monetară.

În cele ce urmează prezentăm sinteza acestui document. Subtitlurile aparțin redacției.

Cei interesați pot citi raportul integral pe site-ul BNR.    

Prețul bunurilor alimentare, aport decisiv la dezinflația din trimestrul IV 2023

Rata anuală a inflației IPC și-a accelerat traiectoria descendentă în ultimul trimestru al anului 2023, ajungând la 6,61% în luna decembrie (-2,22 puncte procentuale față de finele trimestrului anterior și -9,76 puncte procentuale față de luna decembrie 2022). Totodată, indicatorul s-a plasat semnificativ (cu 0,9 puncte procentuale) sub proiecția din precedentul Raport asupra inflației, influențe favorabile fiind asociate în special prețurilor carburanților și celor ale bunurilor alimentare. De altfel, aportul decisiv la dezinflația din trimestrul IV a aparținut acestora din urmă, ca rezultat al unui cumul de factori: menținerea cotațiilor materiilor prime de profil pe o pantă descendentă, recolta abundentă de pe plan intern și internațional, prelungirea și extinderea listei produselor alimentare esențiale vizate de măsura de plafonare a adaosului comercial. La rândul lor, prețurile bunurilor energetice au continuat să scadă în termeni anuali în trimestrul IV, în special ca urmare a unor efecte de bază favorabile consemnate în cazul energiei electrice. În schimb, ritmul anual al prețurilor combustibililor a înregistrat o ușoară accelerare, determinată, de asemenea, de efecte statistice.

Rata medie anuală a inflației, indicator cu persistență inerent mai ridicată, și-a păstrat traiectoria descendentă, coborând în cazul indicelui calculat conform metodologiei naționale până la 10,4% în luna decembrie (de la maximul de 15,3% înregistrat în martie). O evoluție calitativ similară a înregistrat și indicatorul calculat conform structurii armonizate (IAPC), acesta corectându-se până la 9,7%, după ce atinsese vârful de 13,2% tot în luna martie. Decalajul față de inflația medie din UE s-a menținut în apropierea nivelului înregistrat în trimestrul precedent, România continuând să se poziționeze, din punct de vedere al valorii inflației medii IAPC, pe o poziție relativ favorabilă la nivel regional.

După maximul atins în februarie 2023 (15,06%), rata anuală a inflației CORE2 ajustat a etalat un parcurs continuu descendent, cu un ritm chiar ușor mai alert al corecției în intervalul octombrie-decembrie față de trimestrul III, de 2,9 puncte procentuale. În decembrie, indicatorul s-a situat la 8,4%, nivel cu 0,8 puncte procentuale sub proiecția din precedentul Raport asupra inflației. Contribuția cea mai amplă la reducerea inflației de bază a revenit alimentelor procesate, a căror dinamică anuală s-a diminuat cu 5,1 puncte procentuale pe parcursul trimestrului IV. În același timp, atât ritmul anual de creștere al prețurilor bunurilor nealimentare, cât și cel al prețurilor serviciilor și-au inversat traiectoriile anterior ascendente, după mai bine de doi ani de majorări aproape continue. La nivelul factorilor determinanți care au acționat pe aceste două segmente, s-au remarcat, pe de o parte, corecțiile descendente ale prețurilor bunurilor din import, iar, pe de altă parte, slăbirea graduală a cererii de consum din primele trei trimestre ale anului. În trimestrul IV au continuat ajustarea deviației PIB, deși aceasta se menține la valori pozitive, precum și cea a inflației bunurilor din import, în timp ce așteptările privind inflația ale analiștilor bancari s-au temperat doar ușor pe orizontul temporal scurt. Atât în cazul bunurilor nealimentare, cât, mai ales, al serviciilor, decisive pentru consolidarea în perioada următoare a trendului dezinflaționist rămân presiunile din partea costurilor salariale, în condițiile în care salariul mediu brut din sectorul serviciilor de piață înregistrează în continuare dinamici anuale de două cifre.

Deși dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă s-a atenuat în trimestrul III 2023, indicatorul s-a plasat în continuare la niveluri relativ ridicate (16,1%, -1,1 puncte procentuale față de trimestrul anterior). La această temperare ușoară au contribuit majoritatea sectoarelor, cu excepția serviciilor de piață, unde dinamica ULC și-a păstrat traiectoria de creștere. Deși remunerarea pe salariat a avut o dinamică mai redusă (17,9%, -2,8 puncte procentuale față de trimestrul II 2023), ritmul de creștere a productivității muncii a înregistrat la rândul său o încetinire (1,6%, -1,4 puncte procentuale față de trimestrul anterior), menținându-se astfel potențialul unor presiuni inflaționiste din partea costurilor cu forța de muncă. Și în industrie rata anuală de creștere a costurilor salariale unitare s-a atenuat atât în trimestrul III, cât și în perioada octombrie-noiembrie 2023, până la 20%, fiind inferioară cu 4 puncte procentuale maximului local atins în trimestrul II 2023. Activitatea industrială și-a continuat scăderea (în ușoară ameliorare totuși comparativ cu trimestrul II 2023), în timp ce la nivelul forței de muncă procesul de ajustare a fost puțin vizibil.

Politica monetară în intervalul noiembrie 2023 – februarie 2024

În ședința din 8 noiembrie 2023, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost, de asemenea, menținute la 6,00% pe an în cazul celei de depozit și la 8,00% pe an în cazul celei de creditare. Pe ansamblul trimestrului III 2023, rata anuală a inflației a continuat să se reducă, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, în condițiile în care noile scăderi ample ale dinamicilor consemnate în acest interval de prețurile alimentelor și energiei au fost parțial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea în trimestrul III, coborând vizibil sub nivelul prognozat. Această evoluție este atribuibilă în principal descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, îndeosebi a celor salariale – pe fondul temperării cererii de consum –, precum și o atenuare a impactului inflaționist al importurilor.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurgeau din creșterile de taxe și impozite operate și destinate accelerării consolidării bugetare, dar și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind demersurile vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale legislației privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar. Adițional, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit și a traiectoriei pe termen mediu a inflației, continuau să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania. În plus, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului „Next Generation EU”, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Aceasta este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Ulterior, rata anuală a inflației și-a accelerat peste așteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, în condițiile continuării încetinirii creșterii prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotației țițeiului. Concomitent, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1% în noiembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaționiste mai extinse, al descreșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și în contextul scăderii dinamicii prețurilor importurilor. La rândul său, activitatea economică și-a încetinit semnificativ creșterea în trimestrul III 2023, la 0,9%, de la 1,6% în precedentele trei luni (variație trimestrială), dar mai puțin decât s-a previzionat, sugerând o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată. Concomitent, în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit marginal în trimestrul III, la 1,1%, de la 1,0% în trimestrul II, rămânând astfel modest din perspectivă istorică, în condițiile în care variația stocurilor și-a majorat impactul contracționist deja foarte mare, iar aportul consumului administrației publice a devenit ușor negativ. Formarea brută de capital fix și-a reamplificat însă dinamica anuală la un nivel de două cifre în trimestrul III 2023, în timp ce cheltuielile de consum ale populației au consemnat o decelerare. Totodată, exportul net a continuat să-și majoreze influența expansionistă, dată fiind creșterea ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunțate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a reaccentuat ușor declinul față de perioada similară a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II 2023, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanței veniturilor primare în trimestrul III 2023, pe seama evoluției profiturilor reinvestite.

La momentul ședinței Consiliului de administrație al BNR din 12 ianuarie 2024, cele mai noi evaluări indicau că rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creșterea este antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului –, precum și dinamica în descreștere a prețurilor importurilor.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acel moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost de asemenea menținute la 6,00% pe an în cazul celei de depozit și la 8,00% pe an în cazul celei de creditare. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Riscuri generate de noi șocuri adverse

Economia globală își continuă redresarea în urma șocului pandemiei și a multiplelor efecte adverse ale invaziei Rusiei în Ucraina. Recent, însă, atât în UE, cât și în România, ritmul recuperării economice s-a atenuat, 2023 consemnând o încetinire economică. Tendința generală de pe piețele materiilor prime a rămas una de corecție a creșterilor din perioadele anterioare, însă, recent, au sporit concomitent și riscurile unor potențiale noi șocuri adverse de natura ofertei, sugerate în special de continuarea și, recent, chiar amplificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Cu toate că principalele bănci centrale din lume au stopat ciclul de majorări ale ratelor dobânzilor de politică monetară, condițiile financiare au continuat să rămână tensionate, evoluții acompaniate de noi creșteri ale incertitudinii în rândul agenților economici, atât consumatori, cât și investitori. Astfel, atât în ceea ce privește evoluția activității economice, cât și cea a inflației, situația de ansamblu rămâne una marcată de fragilitate și grevată de numeroase necunoscute. În perspectivă, se preconizează ca inflația headline din zona euro să își continue parcursul descendent, beneficiind de pe urma atenuării presiunilor asupra costurilor cu materiile prime, dar și a transmisiei graduale a deciziilor de politică monetară, însă ritmul acestei corecții se anticipează a fi extrem de gradual și, posibil, chiar marcat de unele evoluții oscilante. Similar, economiile partenerilor externi ai României vor urma un proces treptat de consolidare a creșterii economice, însă, și în acest caz, materializarea unor riscuri al căror sens de acțiune se prefigurează a fi preponderent advers ar putea împiedica, pe termen mediu, refacerea completă a economiilor comunitare, inclusiv a celei a României. Într-un asemenea context, implementarea pachetului de consolidare fiscală recent adoptat de autorități, ale cărui efecte asupra activității economice de pe plan intern sunt, de asemenea, preponderent de natură contraciclică, reclamă prudență în evaluarea tuturor implicațiilor posibile.

În România, ulterior rezilienței sporite a activității economice de la sfârșitul anului 2022, cu dinamici anuale ale PIB de peste 4%, cel mai recente date statistice oficiale au indicat o decelerare a indicatorului până la 1,1% în trimestrul III. Nivelul, foarte apropiat de cel înregistrat în trimestrul II (ritm anual de 1%), reprezintă valori minime consemnate în etapa de refacere a economiei postpandemie. În schimb, evoluțiile economice de la nivel sectorial din intervalul octombrie-decembrie 2023 sugerează o nouă dinamică anuală pozitivă din partea PIB și în trimestrul IV. Această evoluție reflectă temperarea, iar recent, chiar stagnarea, timp de mai multe trimestre, a economiilor comunitare, sub impactul persistent al șocurilor anterioare de ofertă, precum și al efectelor normalizării politicii monetare. Pe ansamblul anului 2023, se estimează că dinamica PIB se va plasa la valori în apropierea nivelului de 2%, implicând o atenuare de ritm față de 2022. În corelație cu aceste evoluții, ulterior unui punct de maxim estimat pentru trimestrul IV 2022, deviația pozitivă a PIB și-a continuat traiectoria descendentă pe tot parcursul anului trecut, urmând ca la finele acestuia și la începutul celui curent să se poziționeze la valori apropiate de cele evaluate în Raportul din noiembrie. În schimb, ținând cont de informațiile curente certe, pe parcursul mai multor ani, deficitele bugetare excesive se vor corecta doar treptat, ceea ce face ca gap-ul PIB să se mențină la valori pozitive pe un orizont temporal mai lung comparativ cu ipotezele din ultimul Raport.

Formarea brută de capital fix (FBCF), parcurs remarcabil în 2023

În 2023, formarea brută de capital fix (FBCF) și-a continuat parcursul remarcabil, înregistrând în trimestrul III un ritm anual apropiat de 12%, cu mult peste cel al PIB. La această evoluție au contribuit în special atragerile de fonduri europene, în condițiile în care cadrul financiar 2014-2020, aflat la finalul procesului de bugetare, a contabilizat la sfârșitul anului trecut o absorbție totală de aproximativ 90% din totalul alocărilor. Acestora li s-au adăugat fondurile din exercițiul financiar 2021-2027, precum și alocările din programul „Next Generation EU”; în aceste condiții, FBCF este de așteptat să fi consemnat în 2023 atât o dinamică, cât și o contribuție la creșterea economică superioare celor ale consumului populației. Pe lângă fondurile europene, alte surse de finanțare a FBCF au continuat să rămână investițiile străine directe, însă pe termen mediu evoluția acestora va reflecta în tot mai mare măsură atât decelerarea activității economice pe plan intern și extern, cât și incertitudinea ridicată percepută de investitori. De aceea, odată cu refacerea și, ulterior, consolidarea puterii de cumpărare a populației, consumul privat va redeveni principalul determinant al creșterii economice. În acest proces, decisivă va fi evoluția robustă a venitului disponibil real al gospodăriilor, susținută de continuarea dezinflației, de creșterile salariale, atât în sectorul privat, cât și în cel public (inclusiv pe fondul unor noi majorări ale salariului minim), precum și de creșterile ample ale transferurilor sociale, în special cele deja anunțate ale pensiilor.

În plan extern, evoluția deficitului de cont curent din primele 11 luni ale anului 2023 confirmă faptul că în actualul ciclu economic, maximul variabilei a fost atins la sfârșitul anului 2022 (9,2% din PIB), corecția din 2023 fiind estimată la aproximativ 2 puncte procentuale. Datele statistice publicate după ultimul Raport reconfirmă rolul major al ajustărilor balanței comerciale, la care se adaugă un sold excedentar în creștere al serviciilor, componentă cu evoluții constant favorabile în ultimii ani, inclusiv în perioada pandemiei. În perspectivă, noi reduceri ale deficitului comercial vor fi favorizate de reluarea dinamismului economiilor partenerilor din Europa. În schimb, preconizarea unei corecții doar graduale a deficitului bugetar excesiv pe parcursul următorilor ani este de natură să împiedice o ajustare mai consistentă a deficitului extern, să inducă, caeteris paribus, o deteriorare relativă a structurii de finanțare a acestuia din surse non-generatoare de datorie și să diminueze rezerva fiscală disponibilă în cazul unor șocuri adverse asupra economiei. În plus, întârzierile în realizarea ajustărilor care să permită readucerea deficitului în țintele stabilite cu Comisia Europeană ar putea să determine inclusiv o diminuare a alocărilor de fonduri „Next Generation EU”, putând majora, pe această cale, necesarul de finanțare a deficitului de cont curent.

Ritmul dezinflației, proiectat să încetinească semnificativ începând din trimestrul II 2025

Conform scenariului de bază actualizat, ulterior valorii de 6,6% consemnate la finele anului 2023, rata anuală a inflației IPC se va menține pe o traiectorie descendentă pe cvasitotalitatea intervalului proiecției, însă ritmul dezinflației este proiectat să încetinească semnificativ începând din trimestrul II 2025. Astfel, revenirea inflației IPC la limita superioară a intervalului țintei este anticipată abia la orizontul proiecției (trimestrul IV 2025). Valorile proiectate pentru finalul anului curent și al celui viitor sunt de 4,7% și, respectiv, de 3,5%. La începutul anului curent au avut loc o serie de majorări ale TVA și accizelor, care, cumulat, au o contribuție, conform estimărilor, de 0,7 puncte procentuale la rata anuală a inflației headline. Având în vedere și majorarea accizei la combustibili prevăzută pentru luna iulie, impactul total al modificărilor impozitelor indirecte este evaluat la 0,9 puncte procentuale în decembrie 2024, acesta urmând a se reduce la 0,2 puncte procentuale la finele anului viitor. Astfel, rata anuală a inflației calculată la taxe constante ar reveni în interiorul intervalului țintei încă din trimestrul I 2025, când este proiectată la 3,3%.

Atât pentru finele acestui an, cât și în perspectivă, principalul determinant al evoluției ratei anuale a inflației headline va rămâne indicele CORE2 ajustat. În același timp, contribuția componentelor exogene ale coșului la inflația totală se va diminua gradual pe parcursul acestui an, ulterior urmând a se stabiliza în jurul nivelului de 1,3 puncte procentuale. Inflația anuală CORE 2 ajustat va urma o traiectorie continuu descendentă, date fiind reducerea graduală a gap-ului PIB, corecția așteptărilor privind inflația, precum și atenuarea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import. Cu toate acestea, cuantumul inflației de bază îl va depăși pe cel al indicelui headline pe tot parcursul intervalului de proiecție, în condițiile presiunilor în continuare ample din partea costurilor unitare cu forța de muncă (dinamici anuale preconizate de două cifre în acest an), alimentate atât de creșterile salariale recente, cât și de cele anticipate. În sectorul privat, dinamici salariale ridicate vor fi determinate de persistența penuriei de forță de muncă calificată, de majorările salariilor acordate de companii în vederea refacerii puterii de cumpărare a angajaților, de creșterile anunțate ale salariului minim, dar și ca urmare a unui efect de demonstrație indus de majorările salariale anticipate a avea loc în sectorul public. Pentru sfârșitul acestui an, prognoza ratei anuale a inflației de bază a fost revizuită în jos, la 5% (-0,2 puncte procentuale față de ultimul Raport), însă exclusiv ca urmare a evoluțiilor mai favorabile ale indicatorului din perioada recentă, în special la nivelul componentei alimentare. Ulterior, din trimestrul I 2025, noua traiectorie a indicatorului se plasează la niveluri ușor peste cele proiectate în Raportul din noiembrie, pe fondul unei deviații a PIB care se menține la valori pozitive, și, într-o mai mică măsură, al unei revizuiri ascendente a anticipațiilor privind inflația. Astfel, dinamica anuală a indicelui CORE2 ajustat ar urma să coboare până la 3,7% în septembrie 2025 (revizuită în sus cu 0,4 puncte procentuale) și la 3,6% la orizontul proiecției, cu 0,1 puncte procentuale peste marginea superioară a intervalului țintei de inflație.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a vizat readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

De la precedentul Raport asupra inflației, o serie de factori de risc dintre cei identificați s-au materializat, în special cei din plan fiscal (de exemplu, legiferarea măsurii de recalculare a pensiilor începând din septembrie a.c.) și, doar parțial, cei asociați unei intensificări a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Chiar și în aceste condiții, balanța evaluată a riscurilor sugerează posibile abateri, de asemenea în sus, ale inflației de la traiectoria acesteia din scenariul de bază.

Recent, autoritățile au anunțat un set de măsuri ce vizează realizarea sustenabilității fiscale pe termen mediu, însoțite, ulterior, de publicarea unei noi traiectorii de corecție a deficitelor bugetare. Aceasta implică prelungirea, din 2024 până în 2027, a intervalului de timp necesar readucerii indicatorului sub pragul de 3% din PIB specificat în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Însă, în pofida unei traiectorii anticipat descrescătoare a deficitelor bugetare, evaluările de la acest moment par a sugera insuficiența măsurilor deja legiferate în scopul atingerii, până în 2027, a țintelor propuse. O evaluare chiar și prezumtivă a implicațiilor conduitei viitoare a politicii fiscale asupra coordonatelor scenariului de bază al proiecției, și în special a traiectoriei viitoare a inflației, ar fi presupus, de asemenea, cunoașterea dozajului și naturii măsurilor fiscale posibil a fi adoptate: modificări ale impozitelor directe sau a celor indirecte, măsuri de raționalizare a cheltuielilor bugetare șamd. În plus, raportat la traiectoria de ajustare fiscală propusă de autorități și la unele neclarități privind construcția bugetară, cel puțin pe termen scurt, dat fiind calendarul electoral încărcat, este probabilă consemnarea unui deficit bugetar mai mare încă din acest an. De exemplu, incertitudini considerabile privesc dinamica salarială din sectorul public, atât ca urmare a unor posibile revendicări suplimentare din partea anumitor categorii socio-profesionale, cât și ca urmare a adoptării, în perioada următoare, a legii salarizării unitare, unul din jaloanele celei de-a patra cereri de plată din PNRR. Din perspectiva aritmeticii bugetare, orice majorări salariale în plus față de cele asumate în scenariul de bază ar implica deficite bugetare mai ridicate, atât în anul curent, cât și pe termen mediu, dată fiind natura persistentă a acestor categorii de cheltuieli bugetare. Astfel de evoluții, cu potențial de propagare și asupra dinamicii salariale din sectorul privat, ar fi de natură să implice abateri în sus de la traiectoria inflației din scenariul de bază.

Pe plan extern, în perioada recentă au sporit considerabil riscurile unei escaladări a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Din punct de vedere economic, piețele de energie (petrol, gaze naturale) sunt cele care ar urma să resimtă cel mai rapid efectele unor eventuale blocaje ale rutelor importante de tranzit al materiilor prime, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz sau Strâmtoarea Bab el-Mandeb, noduri critice inclusiv pentru fluiditatea rețelelor globale de transport al altor produse. Astfel de evoluții ar putea amplifica nivelul de incertitudine resimțit de consumatori și investitori și, totodată, ar putea ocaziona creșteri ale nervozității piețelor. Șocul aprovizionării cu energie și alte materii prime și, respectiv, produse finite ar afecta activitatea economică din țările importatoare de energie dar, în general, și-ar pune amprenta și asupra funcționării economiei globale. În plus, creșterea prețurilor la energie ar complica și mai mult efortul dezinflaționist al băncilor centrale din întreaga lume. În plus, prin prelungirea intervalului de timp în care inflația ar persista la valori superioare țintelor, ar putea fi afectată în mod direct credibilitatea acestor instituții, percepție dificil de inversat într-un interval rezonabil de timp. Într-un final, un astfel de context ar fi de natură să genereze noi puseuri inflaționiste la nivel global, ceea ce ar periclita refacerea rapidă și completă a economiilor afectate, inclusiv a celei a României.

BNR menține dobânda-cheie la 7% pe an

Dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor trimestre într-un ritm încetinit, implicând coborârea ei la limita de sus a intervalului țintei abia la finele anului 2025, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 13 februarie 2024 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)