Demarajul în ultima lună a celui de-al treilea trimestru al anului se caracterizează prin continuitatea unor procese și fenomene economico-sociale de cel mai larg interes pentru toate segmentele societății românești actuale. Ca și în alte împrejurări, percepția majorității concetățenilor noștri este foarte mult influențată de mass-media, de rețelele sociale, în așa fel încât, pentru analize de profunzime, este nevoie să apelăm la evaluările și predicțiile oficiale, precum și la cele date publicității în actuala perioadă de instituții specializate, interne și externe.

În acest mod, avem posibilitatea să identificăm unele tendințe esențiale, începând cu investigația sociologică lunară a Institutului Național de Statistică (INS) cu orizontul temporal al lunii octombrie. Opiniile majorității managerilor converg spre ideea că, în intervalul pe termen scurt menționat, vor avea loc următoarele evoluții principale: o majorare moderată a volumului de activitate în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii; menținerea numărului de salariați în industria prelucrătoare, construcții și servicii; prețuri în creștere în construcții și comerțul cu amănuntul.

Managerii care au emis aceste anticipații au vorbit, desigur, în cunoștință de cauză, ei fiind strâns legați de ceea ce se numește „pulsul pieței”. Faptul că în ceea ce privește volumul de activitate nu se estimează un reviriment semnificativ, mai ales în industria prelucrătoare, atestă persistența unor incertitudini care au influențat și vor influența procesul de contractare, de producție și de livrare a bunurilor și serviciilor, pe fondul unei evoluții modeste a PIB.

Bineînțeles, predicțiile nu se pot limita la cele patru ramuri ale economiei (industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul, servicii) și nici la cele trei mari componente ale acestora, respectiv volumul de activitate, numărul de salariați și prețurile.

Dacă ținem seama de multiplele conexiuni dintre micro și macroeconomie, o zonă obligatorie de analiză vizează neîndoios execuția bugetului general consolidat. Cum este cunoscut, aceasta este o temă deosebit de preocupantă, fapt reconfirmat și de întâlnirile care au avut loc în ultimul timp ale guvernanților cu cei mai reprezentativi exponenți ai lumii afacerilor. Nu poate fi indiferent nimănui că, în primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a depășit 71 miliarde de lei față de 36,6 miliarde de lei, cât s-a înregistrat în perioada similară din anul precedent. Astfel, raportat la PIB, deficitul a fost, la finalul lunii iulie 2024, de 4,02%, față de 2,4% în perioada ianuarie – iunie 2023. În urma publicării acestor date oficiale s-au emis numeroase prognoze, unele anticipând un deficit anual de 8% din PIB. O asemenea predicție nu este de ignorat. Dacă ritmul încasărilor, dar mai cu seamă al cheltuielilor, va fi, până la finele lui 2024, același, se profilează ca realistă predicția amintită.

Întrucât am evocat consultările la nivel înalt cu organizațiile întreprinzătorilor, ale managerilor, este de consemnat o zonă consensuală care privește trei componente ale vieții economico-sociale, și anume să nu se recurgă, nici în acest an, și nici în 2025, la majorări de taxe și impozite; să se îmbunătățească radical colectarea veniturilor bugetare; să se reducă, de asemenea, substanțial, cheltuielile publice.

O parte a soluțiilor a decurs legic și logic din analiza celor două mari capitole ale bugetului general consolidat: combaterea reală a evaziunii fiscale, digitalizarea completă a activității ANAF, aceasta pe partea veniturilor, iar pe cea a cheltuielilor, dimensionarea optimă a personalului din administrația publică locală și centrală, diminuarea consistentă a achizițiilor de bunuri și servicii, dar totul nu în dauna investițiilor focalizate pe domeniile care asigură multiplicarea factorilor de creștere și dezvoltare sănătoasă a economiei țării, pe ansamblu.

Aceste direcții de acțiune nu epuizează, desigur, tematica amplă și complexă a consolidării fiscal-bugetare și nici a evoluției generale a economiei naționale. Dar, evident, avem de-a face cu priorități, cu urgențe și, tocmai de aceea, se impune să li se acorde atenția cuvenită.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)