Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 de ani), 61,6% în 2016
Numărul 15-16, 25 aprilie - 8 mai 2017 » Breviar statistic
Anul trecut, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) a fost de 61,6%, în creștere față de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Ca în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (69,7%, față de 53,3% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (62,6%, față de 60,2% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 de ani), de 42,8%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (86,2%). Erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 41% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
Salariații, în creștere față de anul precedent (+139.000 de persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (73,4%) în totalul populației ocupate. În anul 2016, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 25,6% din populația ocupată.
Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 19,4% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate au deținut și muncitorii calificați (16,6%), specialiștii în diverse domenii de activitate (15,2%) și lucrătorii în domeniul serviciilor (14,9%).
Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau în sectorul agricol, 29,9% în industrie sau construcții și 47% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,497 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (24,6%), comerț (18,1%) și construcții (10,4%).
Comparativ cu anul 2015, a scăzut numărul persoanelor care își desfășoară activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (-232.000 de persoane), dar și al celor care lucrează în învățământ (-9.000 de persoane), administrație publică și apărare (-8.000 de persoane), industria extractivă, informații și comunicații și tranzacții imobiliare (toate în scădere cu 4.000 de persoane față de anul precedent). Cele mai semnificative creșteri față de anul precedent s-au consemnat în industria prelucrătoare (+46.000 de persoane), construcții (+42.000 de persoane), comerț (+28.000 de persoane) și hoteluri și restaurante (+19.000 de persoane).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2016 au lucrat cu program parțial 723.000 de persoane (8,6%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parțial au lucrat în sectorul agricol (82,8%).
În anul 2016, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,8 ore pe săptămână; 130.000 de persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 12,9 ore pe săptămână.
Rata șomajului a fost de 5,9%, în scădere față de anul precedent (6,8% în 2015). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (6,6% la bărbați față de 5% la femei), iar pe medii de rezidență, de 0,7 puncte procentuale (6,3% în rural față de 5,6% în urban). Rata șomajului a avut nivelul cel mai ridicat (20,6%) în rândul tinerilor (15-24 de ani).
Potrivit INS, șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%. Rata șomajului a fost de doar 3,1% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 3%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 50%. Pentru tineri (15-24 de ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 13%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului, de 63,1%.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național