Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, 63,9% în 2017
Numărul 15-16, 24 aprilie - 7 mai 2018 » Breviar statistic
În anul 2017, rata de ocupare (inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru) a populaţiei în vârstă de 20‐64 ani a fost de 68,8%, la o distanţă de 1,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Populaţia activă a României era, anul trecut, de 9,12 milioane persoane, din care 8,671 milioane erau persoane ocupate şi 449.000 erau şomeri.
Potrivit INS, în anul 2017, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15‐64 ani) a fost de 63,9%, în creştere faţă de anul anterior cu 2,3 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,8%, faţă de 55,8% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (64,8%, faţă de 62,7% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15‐24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55‐64 ani) de 44,5%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s‐a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (87,9%). Erau ocupate 67,5% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,5% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+189.000 persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (73,7%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2017, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 25,3% din populaţia ocupată. Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 19,2% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (16,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (15,4%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,8%).
Din totalul persoanelor ocupate, 22,8% lucrau în sectorul agricol, 30,1% în industrie sau construcţii şi 47,1% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,696 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,9%), comerţ (18,0%) şi construcţii (10,4%). Comparativ cu anul 2016, a scăzut numărul persoanelor care şi‐au desfăşurat activitatea în administrație publică și apărare (‐10.000 persoane), dar şi al celor care au lucrat în industria extractivă (‐4.000), tranzacții imobiliare (‐3.000) și hoteluri și restaurante (‐2.000). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s‐au înregistrat în industria prelucrătoare (+70.000), comerţ (+30.000), agricultură, silvicultură și pescuit (+23.000), activități profesionale, științifice și tehnice și în transport și depozitare (ambele cu +20.000 persoane).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2017, au lucrat cu program parţial 682.000 persoane (7,9%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucra în sectorul agricol (83,8%).
Rata şomajului a fost, anul trecut, de 4,9%, în scădere față de anul precedent (5,9% în 2016). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (5,6% la bărbaţi faţă de 4,0% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,9 puncte procentuale (5,4% în rural faţă de 4,5% în urban).
Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (18,3%) în rândul tinerilor (15‐24 ani). Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 6,8%, respectiv 5,1%. Potrivit datelor INS, rata şomajului a fost de doar 2,4% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în totalul şomerilor) a fost de 41,4%.
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial