Rata șomajului la nivel național – 3,09%, la sfârșitul lunii iulie
Numărul 35, 4-10 sep. 2024 » Breviar statistic
Rata șomajului înregistrată la nivel național a fost de 3,09%, la sfârșitul lui iulie 2024, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,03 puncte procentuale, tendința ușor ascendentă a ratei șomajului fiind influențată de înregistrarea absolvenților unităților de învățământ în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), conform unui comunicat al instituției, citat de Agerpres.
Numărul total de șomeri la finele lunii iulie 2024 a fost de 248.767, mai mare cu 2.492 de persoane față de cel înregistrat la finele lunii anterioare.
Din totalul șomerilor înregistrați, 48.925 au fost șomeri indemnizați și 199.842 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 571 de persoane, iar numărul celor neindemnizați a urcat cu 1.921 față de luna precedentă.
Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii iulie se prezintă astfel: 66.034 șomeri provin din mediul urban și 182.733 șomeri din mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 31 iulie 2024 era de 116.589 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 132.178 de persoane. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 - 49 de ani (64.558), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (55.882), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (13.862).
Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (32,05%). Șomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 34,86% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,42%.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național