Între caracteristicile finalului de an, examinate dintr-o perspectivă economico-financiară, se înscrie, neîndoios, înmulțirea informațiilor bilanțiere pe cele mai diverse teme. Există, cum se știe, un întreg sistem de colectare și de sintetizare a datelor pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. În același timp, instituțiile naționale de prognoză au obligația ca – până la sfârșitul lunii noiembrie – să publice ediția de toamnă a anticipărilor pentru anul în curs și pentru următorii trei. În acest fel, se prefigurează – în termeni satisfăcători – mai ales profilul anului 2019 în ceea ce privește ritmul creșterii economice.

Ce anunță Comisia Națională de Strategie și Prognoză a țării noastre în legătură cu revizuirea estimării dinamicii PIB pentru întregul an 2019? În loc de o creștere de 5,5%, așa cum se prognoza inițial, estimează acum un spor de 4%. Diferența nu este de neglijat, ci, dimpotrivă, indică o încetinire semnificativă a ritmului de majorare a produsului intern brut. Bineînțeles, în cazul tuturor proceselor și fenomenelor economico-sociale, orice evaluare serioasă impune o multitudine de comparații. În acest context, se cere luată în considerare, înainte de toate, prognoza la scara întregii Uniuni Europene. Or, sporul mediu de PIB pe întregul spațiu comunitar este de numai 1,4%. Rezultă, deci, cât se poate de clar, că până și estimarea comprimată la 4 procente atestă o performanță autentică, România înscriindu-se constant la cele mai înalte cote de creștere a produsului intern brut pe ansamblul statelor membre ale Uniunii Europene.

Chiar în condițiile revizuirii, în scădere, a dinamicii PIB, se poate aprecia, cu deplin temei, că ritmul prognozat indică un real progres în ceea ce privește continuarea procesului de convergență spre atingerea mediei europene de dezvoltare economico-socială, fapt deosebit de important în plan practic, dacă avem în vedere premisele ameliorării nivelului de trai, ale îmbunătățirii calității vieții. Evident, principala cale de reducere a decalajelor față de țările dezvoltate este atingerea unui ritm de majorare a PIB superior mediei înregistrate în zonele cele mai prospere ale spațiului comunitar.

Tema nu poate fi, însă, epuizată dacă nu ne referim, fie și numai pe scurt, la un alt aspect deosebit de important. De mai mulți ani, se discută despre măsura în care creșterea PIB real se situează deasupra ori sub nivelul celui potențial. Cu alte cuvinte, cât este de sustenabil sporul vizat? De ce se face tot mai des trimitere la PIB-ul potențial? Pentru că – indiferent de definițiile pe care diverși autori le dau acestui indicator – în centrul atenției se află mereu măsura în care sporul de PIB se bazează pe un stoc de capital și de muncă, pe o productivitate a tuturor factorilor de producție existenți în anul de referință. Modalitățile de calculare a PIB-ului potențial prezintă interes major și pentru profesioniștii contabili, însă modalitățile de calcul nu pot fi desfășurate în spațiul rezervat acestui comentariu, mai ales elementele de ordin strict tehnic. Este de reținut doar faptul că în estimarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, se consideră că PIB-ul potențial a avut, în 2018, o limită de creștere de 4,6%, ritm ce se constituie într-un reper pentru anul în curs, ca, de altfel, și pe termen mediu. Datele utilizate pentru formularea unei asemenea opinii au – în evaluarea Comisiei – un grad înalt de certitudine, fiind calculate conform metodologiei comune, agreate de toate statele membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, un ritm de creștere a PIB-ului real de 4 procente este sustenabil din perspectiva analizei la care ne referim. În aceste circumstanțe, nu poate fi vorba despre o „supraîncălzire” a economiei românești, ci despre încadrarea dinamicii Produsului Intern Brut în parametrii rezultați din analiza unui potențial în creștere. Bineînțeles, aceste evaluări sunt și vor fi valabile numai în condițiile în care nu se va forța ritmul de creștere, astfel încât să devină de neacceptat presiunile inflaționiste determinate de excesul de cerere agregată. În concluzie, este, deci, de reținut că evoluțiile actuale confirmă și reconfirmă o orientare strategică viabilă, ceea ce este de natură a genera un grad adecvat de încredere în posibilitățile noastre reale de a micșora continuu decalajele care ne mai despart de media dezvoltării economico-sociale la scara întregii Uniuni Europene.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)