Cel puțin două categorii de investigații date publicității în aceste zile prezintă un interes major în actualele condiții economico-sociale: ancheta de conjunctură derulată lunar de Institutul Național de Statistică (INS), precum și evaluările analiștilor din principalele bănci și din alte instituții de pe piața financiară, atât din țară, cât și din străinătate.

Ce opinează miile de manageri chestionați de INS? Pe termen scurt, respectiv până la finele lunii octombrie 2023, ei estimează că în construcții și în comerțul cu amănuntul va continua creșterea moderată a volumului de activitate, iar în industria prelucrătoare și în servicii se va constata o relativă stabilitate la același capitol. În ceea ce privește evoluția numărului de salariați, se constată o simetrie cu volumul de activitate, respectiv stabilitatea relativă în industria prelucrătoare și o creștere moderată în construcții și în comerțul cu amănuntul. În schimb, în toate cele trei sectoare, se estimează o majorare moderată a tuturor categoriilor de prețuri.

Desigur, intervalul supus prognozei este foarte scurt, însă, putem constata lesne că anticipările sunt în linie cu investigațiile anterioare. Chiar dacă majoritatea managerilor se află sub presiunea incertitudinilor provocate de mulți factori interni și externi, convingerea dominantă este determinată de conștientizarea capacității de reziliență dovedită până în prezent, inclusiv de la începutul anului în curs. Cu toate limitele sondajului – numărul de domenii și de teme supuse evaluărilor – se poate aprecia că există resurse obiective și subiective pentru a se face față viitoarelor provocări, dar și unor oportunități identificate, de pe acum, ca atare.

În legătură cu analiștii de pe piața financiară, observăm că majoritatea declară surprinderea în legătură cu datele din recentul comunicat al INS referitor la evoluția PIB în primul semestru al anului care indică o rată a creșterii economice de numai 1,6%, față de ținta anuală de 2,8%, stabilită prin decizii guvernamentale și parlamentare. Cu toate că detaliile urmează să fie publicate, se pot enunța factorii de accelerare, dar și de frânare a creșterii economice în 2023. Consumul și investițiile au fost „motoarele” avansului înregistrat, iar deficitul din comerțul internațional și-a redus ponderea negativă. Industria, în schimb, a tras „în jos” rezultatele pe ansamblul economiei.

Evident, și acest „tablou” oferă o imagine generală în absența detaliilor și nuanțelor. Ritmurile mai lente, comparativ cu anul trecut, cât și cu cele enunțate de diverse prognoze, s-au înregistrat și în ramurile care au adus cea mai mare contribuție la sporul de Produs Intern Brut. Faptul atestă existența și perpetuarea unor factori interni și externi care influențează evoluția întregii noastre economii naționale, multe depind de ceea ce se va întâmpla în economiile zonei euro, unde se localizează cele mai multe comenzi pentru exportul românesc și de unde se importă bunuri și servicii esențiale.

Dacă este, însă, să ne referim strict la factorii interni, constatăm că există potențial de creștere mai ales prin accelerarea procesului de accesare a fondurilor europene nerambursabile și prin menținerea investițiilor din surse interne cel puțin la nivelul atins în primul semestru al acestui an.

În noile condiții, mai multe bănci importante din țară au început să-și revizuiască prognozele în sensul diminuării anticipărilor referitoare la dinamica PIB. Deocamdată, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au păstrat nemodificate prognozele care privesc România, ritmurile estimate fiind foarte aproape de ținta guvernamentală, de 2,8% spor de valoare adăugată pe totalul economiei naționale.

Analizele pe care le evocăm sunt în curs de finalizare, iar rezultatele lor vor include datele din următoarele comunicate ale INS, cele mai multe din bilanțul pe șapte luni, iar pe anumite paliere statistice, chiar din luna august. Astfel de studii mai aprofundate vor fi, neîndoios, de mare utilitate și pentru decidenții la nivel micro, ceea ce le va permite să adopte măsuri proactive în vederea fructificării oportunităților din prezent și din viitorul previzibil. Este una dintre concluziile preliminarii care se detașează net cu evidente șanse de a transforma posibilitățile în realități.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)