După cum era de așteptat, recentele decizii de politică monetară ale Băncii Naționale a României (BNR), mai ales fundamentarea acestora, continuă să facă obiectul unor analize pertinente. În fond, cauze interne și externe ale evoluțiilor economico-sociale din ultimul timp constituie obiectul preocupărilor prioritare la toate nivelurile și din toate domeniile, întrucât ieșirea din crizele multiple cu care ne confruntăm nu este posibilă fără o diagnoză corectă, la rândul ei, pe toate planurile.

Ușoara revenire a activității economice la începutul acestui an, în comparație cu ultimul trimestru din 2021, a fost, în bună măsură, diminuată atât de efectele puternice ale creșterii peste nivelurile prognozate a ratei inflației, cât și de schimbările de pe piețele de bunuri și servicii, precum și de pe cele financiare interne și internaționale.

Din perspectiva comenzilor noi și a noilor contracte din industria prelucrătoare și din construcții au existat și există șanse reale să se mențină o creștere cel puțin moderată a volumului de activitate din aceste domenii care au o contribuție de aproape o treime la formarea Produsului Intern Brut. Fructificarea unor avantaje comparative, dar și competitive, chiar într-o conjunctură externă complicată, cu tendințe imprevizibile, rămâne un obiectiv de primă însemnătate. Deocamdată, măsurile adoptate în materie de politici monetare și fiscale sunt menite să mențină stadiul actual al evoluției PIB, adică să împiedice majorări consistente ale deficitelor gemene, comerciale și de cont curent.

Deosebit de preocupante sunt și evoluțiile mixte de pe piața muncii și de pe piața financiară. Faptul că procesul de creștere a numărului de salariați a fost marcat de un veritabil record este o dovadă palpabilă a consolidării rezilienței firmelor, ceea ce reprezintă o sursă de încredere în capacitatea întregii noastre economii naționale de a face față unor șocuri puternice, majoritatea lor de natură exogenă.

În ceea ce privește piața financiară, în afară de interesul major al profesioniștilor contabili pentru susținerea afacerilor, desprindem, din analiza BNR, necesitatea de a se consolida elementele de stabilitate care s-au afirmat până acum. Este vorba despre dinamicile care influențează direct și indirect resursele bănești din economia reală, în special cea privată, în condițiile apariției și perpetuării unor riscuri și provocări din numeroase zone de interes major. Ideea principală constă în necesitatea identificării factorilor care au avut și, după toate probabilitățile, vor avea un puternic impact nu numai la nivel macro ci, în special, la cel micro. Este, deci, util să se rețină că principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea atingând maximul din ultimii nouă ani. Sigur că, în această ordine de idei, o influență semnificativă a avut și va avea majorarea ratei dobânzii-cheie, dar se impune a se ține seama și de situația generală a lichidităților în momentul dat, respectiv înăsprirea condițiilor de ansamblu de pe piața financiară. Cât privește locul și rolul stărilor de spirit în derularea fenomenelor specifice, BNR a atras, cu îndreptățire, atenția asupra așteptărilor referitoare la înmulțirea deciziilor succesive de majorare a dobânzii de politică monetară.

În această conjunctură, randamentele titlurilor de stat s-au înscris în tendința generală, înregistrând creșteri continue. Totodată, se impune a se remarca impactul evenimentelor externe asupra rezervelor și prudenței investitorilor financiari interni și externi. De aici și evoluțiile bine cunoscute ale cursului de schimb leu/euro, din ultima perioadă. Așa cum am mai avut prilejul să comentăm, datele referitoare la creditarea sectorului privat atestă sporuri semnificative, dar dacă luăm în considerare și rata inflației, lucrurile nu se prezintă în „culori” puțin atractive în termeni reali.

BNR apreciază că evaluarea corectă a riscurilor și incertitudinilor permite să se vorbească despre un veritabil șoc global de o amploare deosebită pe partea ofertei, ceea ce este de natură a produce efecte divergente asupra ratei inflației și, în general, asupra  activităților economico-sociale. Agravarea crizei energetice și a blocajelor în lanțurile de aprovizionare reprezintă semnale dintre cele mai acute menite să determine desfășurarea de acțiuni preventive, pro-active, până la nivelul firmelor, adică în principala arie de exercitare a profesiei contabile. Rezultă, din toate acestea, că există șanse reale pentru depășirea marilor dificultăți amintite, deopotrivă, de BNR și de comentatori, de analiști, dar responsabilitatea ca posibilitățile să se transforme cât mai repede și cu costuri reduse în realități depinde de fiecare „actor” din economia românească.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)