Realizarea celor 15 centre regionale de gestionare a deșeurilor ar putea demara anul acesta, a anunțat, la un eveniment pe tema managementului deșeurilor din sectorul construcțiilor, Cosmin Teodoru, director general în cadrul Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), citat de Agerpres. „Există o viziune pe care a creionat-o Ministerul Mediului împreună cu MIPE la momentul gândirii și elaborării Planului Național. Urmează evident implementarea. Aici vom avea nevoie evident de un ghid de finanțare. Este asumat prin Planul Național. Sunt 15 astfel de centre regionale la care cu ușurință putem gândi puțin și înainte de acele centre mari. Și aici vorbesc despre platformele de colectare a deșeurilor prin aport voluntar, care vor avea și ele la rândul lor o componentă de deșeuri din construcții și demolări. Iar acelea vor fi minimum 565.... Intenția este să înceapă anul acesta. Evident că și procesul legislativ se va derula în paralel. Adică la momentul apariției ghidului va trebui să avem pus la punct și cadrul legislativ care vine cu o serie de obligații și responsabilități pe care trebuie să ni le asumăm cu toții”, a spus Cosmin Teodoru, întrebat dacă există un plan pentru cele 15 centre regionale de gestionare a deșeurilor.

„Construcțiile și demolările provoacă, generează și discuții, dar din păcate generează deșeuri, foarte multe, foarte multe deșeuri. Unde suntem astăzi? Am reușit să impunem obiectivele minime și asta din păcate doar ca urmare a faptului că exista o obligație de transpunere a unei directive, că dacă nu era probabil că nu aveam nici obiectivele minime astăzi. Subiectul este în atenția ministerului de ceva timp. Ce n-am reușit? În 2008 a fost lansată prima variantă a unui act normativ care să reglementeze deșeurile din construcții și demolări la vremea respectivă. Astăzi vorbim de deșeuri din construcții și desființare. 2008 versus 2022 e ceva timp. Din păcate actorii sunt multipli, aproape ca la orice alt flux de deșeuri. Implicațiile sunt majore. Ce ne dorim? Ceva mai multă eficiență și cum spunea domnul ministru mai multă implicare. Și aici în primul rând din păcate reluăm subiectul cu autoritățile publice locale, care au niște obligații și trebuie să înțeleagă că numai prin intermediul lor se vor putea rezolva aceste probleme. Vom trasa un act normativ. Va trasa niște obiective și evident niște obligații și niște responsabilități care trebuie împărțite între diverși actori”, a declarat Cosmin Teodoru.

Potrivit acestuia, partea complicată și de durată va fi implementarea și faptul că se pornește de la zero infrastructură venită din partea autorităților publice locale.

„Celebrele sisteme integrate de gestionare a deșeurilor la nivel județean nu au reușit să acopere această lipsă. Probabil n-a fost nici foarte mult interes la vremea respectivă, dar este evident că fără o infrastructură poți să iei orice măsură legală. Dacă un operator conștiincios își face treaba cum trebuie, se trezește cu două-trei vagoane de deșeuri pe care nu are unde să le ducă astăzi. Și evident că fiecare va găsi o formulă mai mult sau mai puțin ortodoxă. Din păcate în situația asta suntem astăzi”, a afirmat Cosmin Teodoru.

El a precizat că lipsa infrastructurii duce și la următoarea problemă: lipsa evidenței cantităților – și a celor generate, și a celor reciclate.

„Și a treia problemă identificată și pe care Ministerul Mediului nu a reușit să o armonizeze cu alte ministere și cu alte instituții din România este problema agrementelor tehnice. Ce facem după ce colectăm, transportăm, sortăm, chiar reciclăm? Ce facem cu materialul acela pe care niciun constructor nu ți-l acceptă neavând în spate un agrement tehnic certificat de o instituție de stat și așa mai departe, cum este cutuma la noi. Și ne învârtim în cerc”, a declarat Cosmin Teodoru.

El a precizat că statul poate să vină cu partea sa de contribuție, respectiv stimulente care pot fi financiare sau vouchere pentru un procentaj de material reciclat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)