Este pe deplin explicabil faptul că, pe măsura trecerii timpului, devin tot mai numeroase și mai profunde preocupările legate de impactul noilor tehnologii asupra unui complex de fenomene economico-sociale, un loc special ocupându-l perspectivele diverselor profesii, în cazul nostru, al celei contabile. În acest sens, CECCAR Business Magazine reflectă, număr de număr, dezbaterile interne și externe pe tema enunțată, precum și rezultatele unor investigații sociologice, de regulă, ale sondajelor de opinie. Metodele utilizate pentru consemnarea și sintetizarea opiniilor avizate au o istorie de… 90 de ani, din momentul în care un cercetător american (până atunci, anonim) pe numele lui George Gallup, și-a publicat teza de doctorat intitulată „O metodă obiectivă pentru determinarea interesului cititorilor față de textele unui ziar”. Ecoul a fost atât de puternic încât Gallup și-a înființat, la scurt timp, propriul institut, consolidat apoi prin înființarea de filiale în țări de pe toate continentele. Respectivul institut are la activ, în prezent, peste 10.000 de sondaje care și-au demonstrat viabilitatea, cu marje de eroare dintre cele mai mici. Bineînțeles, în timp, au apărut alte și alte instituții specializate în sondaje de opinie, numărul lor fiind în continuă creștere. Este interesant de reamintit că, în țara noastră, primul institut de sondaje a apărut în 1967, ca un departament distinct al Radioteleviziunii române.

Nu este cazul să intrăm în detalii, deși istoria în materie de sondare a opiniei publice este fascinantă. Am recurs la o extrem de rapidă evocare pe această temă, deoarece s-a ajuns, în momentul de față, la un asemenea grad de receptare a opiniilor pe cele mai diverse teme încât tot mai multe procese decizionale, în care sunt implicați și profesioniștii contabili, au la bază rezultatele sondajelor de opinie. Ne referim aici exclusiv la investigațiile sociologice derulate prin metode riguroase care utilizează achiziții ale multor științe, de la matematică la psihologie, de la sociometrie la socioterapie.

După acest excurs istoric, menit să ofere suportul necesar pentru manifestarea încrederii în sondajele de opinie, evident, numai și numai a acelora care se derulează după metodologii științifice, putem să trecem la prezentarea sintetică a unor investigații referitoare la percepția întreprinzătorilor și managerilor din țara noastră față de modul în care noile tehnologii influențează și vor influența, într-o măsură tot mai mare, deciziile din mediul de afaceri.

Prima idee, de fapt, ideea centrală, vizează însăși tema, și anume conștientizarea dimensiunilor și efectelor acestui proces complex, de largă perspectivă. Toate sondajele arată că nu s-au înregistrat sub cota de 80% opinii potrivit cărora respondenții consideră că nu pot asigura existența propriilor firme fără conectarea la cerințele erei digitale. Este un progres remarcabil. Desigur, de la această percepție până la punerea în practică a concluziilor este un drum dificil, dar, incontestabil, existența unui asemenea grad de convingere reprezintă o premisă extrem de favorabilă pentru o acțiune hotărâtă în direcția menționată.

Procentaje ridicate, care tind spre unanimități, se înregistrează și în răspunsurile la alte întrebări incluse în chestionarele completate de manageri și întreprinzători. Se indică priorități privind implementarea noilor tehnologii, pornindu-se de la realitățile românești, de la necesitatea mai bunei folosiri a potențialului productiv, în primul rând de la agricultură, pentru a se ajunge, firesc, la posibilitățile reale de diminuare a efectelor negative ale deficitului de forță de muncă. Practic, nu există domeniu al activității economice în care să nu se ia în considerare, cu seriozitate, necesitatea imperioasă de a se recurge la robotică, la inteligența artificială, în vederea creșterii semnificative a competitivității fiecărei firme de pe întregul teritoriu al țării.

Bineînțeles, nu a fost și nici nu era posibil să fie neglijată cerința pregătirii personalului pentru a face față, cu succes, cerințelor impuse de noile tehnologii. Este vorba, în special, despre reorientări radicale în învățământ, dar și despre ceea ce pot și trebuie să facă firmele în această sferă de preocupări. Pregătirea vizează domeniile economico-financiar, resurse umane, planificarea activității, mentenanța, logistica, marketingul, de fapt, tot ceea ce implică derularea unui business eficient. Se poate, deci, conchide, cu tot temeiul, că o corectă percepție a influenței noilor tehnologii asupra ansamblului activității din economie generează o stare de spirit favorabilă acțiunii practice, singura care poate și trebuie să confirme valabilitatea sondajelor de opinie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)