Regula și excepția
Numărul 26-27, 10-23 iulie 2018 » La început a fost cuvântul...
La o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat, între altele: „Din fericire, sunt puține excepții în cazul abaterilor de la aceste prevederi legale”. Pentru ceea ce constituie tema acestor însemnări nu prezintă importanță prevederile legale la care s-a referit vorbitorul respectiv. În schimb, formula „puține excepții” face obiectul rubricii de față. Ea este eronată întrucât tocmai numărul mic de cazuri – indiferent la ce proces sau fenomen ne referim – reprezintă însăși definiția „excepției”. Dacă am avea de-a face cu un număr mare de cazuri, tot indiferent de domeniu, nu ar mai fi, la mijloc, nicio „excepție”.
În aceeași ordine de idei, merită să consemnăm și o frază dintr-o analiză publicată de un săptămânal cu profil economic: „Opiniile în această materie sunt, evident, fără excepție, doar apanajul protagoniștilor principali la aceste dezbateri publice”. Aici ne confruntăm cu un cumul de exprimări – să le spunem – neinspirate. Însăși noțiunea de „apanaj” indică o „excepție” deoarece vizează o stare de fapt, o situație care nu este comună, general valabilă. Acel „doar” confirmă faptul că nu toată lumea se bucură de același… „apanaj”. Apoi, dacă se desfășoară dezbateri publice și există unii participanți care dețin amintitul „apanaj”, evident, există „excepții” în condițiile în care auditoriul este mai larg (din moment ce se vorbește despre „protagoniști”). În fine, noțiunea de „protagonist” desemnează tocmai un participant „principal”, așa că pleonasmul este comis într-o formulă din domeniul… evidenței.
Mai întâlnim și exprimări de genul celei auzite la un post de radio: „Recursivitatea fenomenului atestă faptul că avem de-a face cu o regulă generală”. Sigur, termenul de „recursivitate” se înscrie în categoria celor mai puțin utilizați, dar dacă dorim să ne îmbogățim limbajul este nevoie și de noțiuni de acest fel. Numai că „recursivitatea” privește un fenomen și/sau un proces care poate fi repetat de foarte multe ori; prin urmare, are premisele necesare pentru a se constitui chiar într-o „regulă”. Și formularea citată prezintă, deci, „imperfecțiuni” evidente. Ceea ce nu este recomandabil într-o exprimare elevată. Adică, nu e „în bună regulă”. (T.B.)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial