Este pe deplin explicabil interesul manifestat de specialiști, inclusiv de profesioniștii contabili, față de recentul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la resursele și utilizarea produsului intern brut pe anul 2022. După șocul produs de estimarea-semnal din luna precedentă privind anunțul oficial potrivit căruia PIB-ul României a crescut în anul precedent cu 4,8%, era cât se poate de firesc să se aștepte, chiar cu o oarecare nerăbdare, detalierile necesare pentru o mai cuprinzătoare analiză a unor rezultate care prefațează, cel puțin, evoluțiile din prezent și pe întregul an în curs.

Faptul că, de la data publicării respectivului comunicat și până în prezent, continuă neîntrerupt dezbaterile pe această temă atestă că dispunem de un fond de informații deosebit de relevant pentru operatorii economici din toate domeniile și de la toate nivelurile decizionale.

Evident, nu există niciun motiv serios pentru a subapreciat ritmul relativ înalt al creșterii economice în România anului 2022. Se poate considera chiar că avem de-a face cu un record european în acest domeniu. Apoi, sunt de reținut ritmurile foarte înalte înregistrate în ramuri esențiale pentru progresul întregii societăți românești. Pe primul loc se situează sectorul IT&C, cu o contribuție 1,3% la creșterea PIB, sector care are o pondere de 6,6% la formarea PIB. Remarcabil este și faptul că indicii de volum ai domeniului au fost cu 20 de procente mai mari, comparativ cu cei din 2021. Dacă adăugăm evoluția activităților profesionale, științifice și tehnice, a celor din administrație și din servicii-suport, respectiv creșterea indicilor de volum cu 13,2%, avem o imagine mai cuprinzătoare a ceea ce numim progres științifico-tehnic, esențial în condițiile contemporane.

Nu mai puțin relevante sunt rezultatele din construcții. Pentru a aprecia corect ce s-a întâmplat în acest domeniu, este util să facem apel și la valoarea adăugată creată în sfera tranzacțiilor imobiliare, după cum identificăm o conexiune strânsă și cu zona utilizării PIB, și anume formarea brută de capital. De fapt, în toate aceste trei domenii se îngemănează unul dintre procesele fundamentale menite să asigure progresul întregii societăți, procesul investițional. Construcțiile și tranzacțiile imobiliare contribuie egal la creșterea PIB, adică fiecare cu 0,7%, cu o pondere în PIB de 6,3% și, respectiv, de 7,4%. Totodată, indicii de volum au înregistrat o majorare cu 11,2% și, respectiv, cu 8,8%. În ceea ce privește formarea brută de capital, sporul a fost de 9,8%. Aceste rezultate au darul să insufle o doză semnificativă de optimism, întrucât anticipează progrese majore în perioada următoare, ca sursă de reziliență a întregii noastre vieți economico-sociale.

În acest context, nu poate fi eludată nici evoluția comerțului cu amănuntul, cu o pondere la formarea PIB de nu mai puțin de 18,6%. Acest domeniu și-a mărit volumul de activitate cu 6,6% și a avut o contribuție la creșterea PIB de 1,2%.

Ceea ce, însă, este de natură a provoca îngrijorări a fost situația din 2022 în domenii de cea mai mare importanță în procesul creării de valoare adăugată, industria și agricultura. Ambele ramuri, cu o contribuție totală la formarea PIB de 27% – cea mai mare, comparativ cu celelalte resurse – au înregistrat un recul în 2022, industria cu 2,3%, iar agricultura, cu 1,6%.

Dacă, în cazul agriculturii, au avut o influență considerabilă condițiile meteorologice, în privința industriei, sunt de semnalat drept cauze principale deficiențele de ordin structural, determinate de modul în care au fost fructificate avantajele comparative și, mai ales, competitive ale economiei românești, în ansamblu. La aceste procese și fenomene, ne-am referit în comentarii anterioare și nu mai este cazul să revenim. Apare, însă, cert faptul că situația din aceste ramuri se cere serios analizată în vederea adoptării de măsuri rapide de redresare. De altfel, întregul tablou al creșterii economice în anul precedent oferă suficiente argumente pentru desfășurarea unor analize profunde, întrucât corelațiile strânse dintre ramuri, dintre resurse și utilizarea PIB impun asemenea abordări de tip sistemic. Este una dintre concluziile preliminarii supuse atenției cititorilor sub semnul cerinței de a se adopta pretutindeni măsuri proactive, singura modalitate care permite extinderea experiențelor pozitive și înlăturarea sau, măcar, diminuarea acțiunii factorilor negativi.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)