Reper și repetitiv
Numărul 11, 23-29 mar. 2022 » La început a fost cuvântul...
O sintagmă precum „reper principal” folosită de mai multe ori într-o emisiune televizată a atestat nu numai caracterul repetitiv al unor dezbateri pe teme importante (ceea ce este evident pozitiv), ci și... „repetarea” unor erori de exprimare. Când, de pildă, vorbim despre „repere” ca modalitate de orientare, de adaptare la realități, de raportare la modele, avem, desigur, de-a face cu un element „principal”, și nu cu unul secundar.
Există o gamă de cuvinte care au ca rădăcină noțiunea de „reper”. O anumită formulă s-a regăsit într-un comentariu din presa tipărită: „Când relevăm consecințele unui act decizional este obligatoriu să ținem cont, deopotrivă, de impactul și de repercusiunile opțiunii noastre”. Este încă un exemplu de „repetare” neinspirată în aceeași frază a trei sinonime: „consecințe”, „impact” și „repercusiuni”. Chiar dacă se spune că „repetiția (repetarea) este mama înțelepciunii”, în cazul dat, se dovedește contrariul.
În aceeași categorie de erori s-a inclus o emisiune radiofonică dedicată unor situații actuale din economie. Moderatorul a afirmat următoarele: „Atunci când ne confruntăm cu împrejurări repetabile nu încape urmă de îndoială că se produce un fenomen de natură obiectivă, determinat din nou și din nou de cauze identice sau asemănătoare”. În afară de pleonasmul „repetabil” – „din nou și din nou”, fraza conține și o eroare de fond: nu tot ceea ce se repetă are un caracter „obiectiv”. Așa cum încercăm să demonstrăm în această rubrică, „repetarea” unor derapaje în sfera comunicării publice are o doză apreciabilă de subiectivism. De aici, necesitatea de a manifesta cea mai mare grijă de a nu le „repeta”. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național