Comisia Europeană (CE) a prezentat, zilele trecute, planul REPowerEU – răspunsul său la situația dificilă și la perturbările cauzate pe piața mondială a energiei de invazia Ucrainei de către Rusia. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, „există două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia, care sunt utilizați ca armă economică și politică și pentru care contribuabilii europeni plătesc aproape 100 de miliarde euro pe an, și necesitatea gestionării crizei climatice. Acționând la nivelul Uniunii, Europa va putea să își reducă treptat într-un ritm mai rapid dependența de combustibilii fosili din Rusia. 85% dintre europeni consideră că UE ar trebui să își reducă dependența de gazul și petrolul rusesc cât mai curând posibil pentru a sprijini Ucraina. Măsurile incluse în planul REPowerEU pot permite atingerea acestui obiectiv, prin realizarea de economii de energie, prin diversificarea aprovizionării cu energie și prin dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile care ar urma să înlocuiască combustibilii fosili în locuințe, în industrie și pentru generarea de energie electrică”.

Transformarea verde va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice în beneficiul Europei și al partenerilor UE. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument central al Planului REPowerEU, sprijinind planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor din domeniul energetic. CE propune să aducă modificări punctuale Regulamentului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență astfel încât, pe lângă numeroasele reforme și investiții relevante care sunt deja incluse în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, acestea din urmă să includă și capitole consacrate REPowerEU. „Recomandările specifice fiecărei țări formulate în cadrul ciclului din 2022 al semestrului european vor contribui la acest proces”, subliniază CE. 

Economii de energie

Economiile de energie reprezintă modalitatea cea mai rapidă și mai ieftină de a gestiona criza energetică actuală și de a reduce facturile la energie. Comisia propune consolidarea măsurilor de eficiență energetică pe termen lung, inclusiv prin mărirea de la 9% la 13% a obiectivului obligatoriu în materie de eficiență energetică stabilit în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” referitor la obiectivele Pactului verde european. Economiile de energie realizate acum vor permite UE să fie pregătită pentru provocările cu care e posibil să se confrunte iarna viitoare. Prin urmare, CE a publicat și o „Comunicare a UE privind economiile de energie”, care prezintă în detaliu schimbările comportamentale pe termen scurt care ar putea reduce cu 5% cererea de gaze și petrol și încurajează statele membre să lanseze campanii de comunicare pe acest subiect destinate gospodăriilor și întreprinderilor. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să recurgă la măsuri fiscale pentru a încuraja economiile de energie, de exemplu prin aplicarea de cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire, lucrările de izolare a clădirilor și aparatele și produsele eficiente din punct de vedere energetic. Comisia prevede, de asemenea, măsuri de contingență în cazul unei întreruperi grave a aprovizionării cu energie și va formula orientări privind criteriile pe baza cărora trebuie stabilite prioritățile pentru clienți, urmând, de asemenea, să acționeze ca facilitator în vederea elaborării unui plan coordonat la nivelul UE de reducere a cererii.

Diversificarea aprovizionării și sprijinirea partenerilor internaționali ai UE

UE colaborează de câteva luni cu partenerii internaționali în vederea diversificării aprovizionării și a obținut un nivel record al importurilor de GNL și livrarea unui volum mai mare de gaze prin gazoducte. Platforma energetică a UE recent creată, sprijinită de grupuri operative regionale, va permite realizarea de achiziții comune pe bază voluntară de gaze, GNL și hidrogen prin centralizarea cererii, optimizarea utilizării infrastructurii și coordonarea activităților de comunicare cu furnizorii. În etapa următoare, propunându-și același nivel de ambiție ca și în cazul programului comun de achiziționare de vaccinuri, Comisia va avea în vedere dezvoltarea unui „mecanism comun de achiziții” prin care vor fi negociate și încheiate contractele de achiziție de gaze în numele statelor membre participante. De asemenea, Comisia va avea în vedere măsuri legislative care vor prevedea obligația statelor membre de a-și diversifica în timp aprovizionarea cu gaze. Platforma va permite, de asemenea, achiziționarea în comun de hidrogen din surse regenerabile.

Strategia externă a UE în domeniul energiei, adoptată la 18 mai a.c., va facilita diversificarea energetică și stabilirea unor parteneriate pe termen lung cu furnizorii, inclusiv a unor relații de cooperare privind hidrogenul sau alte tehnologii verzi. În conformitate cu strategia Global Gateway, strategia externă în domeniul energiei recunoaște caracterul prioritar al angajamentului UE în favoarea tranziției energetice verzi și juste la nivel mondial, susținând creșterea economiilor de energie și a eficienței energetice pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, stimulând dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului și intensificând diplomația energetică. Se prevede dezvoltarea unor coridoare majore pentru hidrogen în Marea Mediterană și Marea Nordului. În fața agresiunii Rusiei, UE va sprijini Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul estic, precum și partenerii cei mai vulnerabili ai UE. Va continua colaborarea cu Ucraina pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie a acestei țări și buna funcționare a sectorului său energetic, pregătind, totodată, terenul pentru schimburile viitoare de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile și reconstruind sistemul energetic în cadrul inițiativei REPowerUkraine.

Accelerarea dezvoltării energiei din surse regenerabile

Extinderea și accelerarea masivă a utilizării energiei din surse regenerabile pentru producția de energie electrică, în industrie, în sectorul clădirilor și al transporturilor vor permite UE să dobândească mai curând independența, vor impulsiona tranziția verde și vor reduce prețurile în timp. Comisia propune majorarea de la 40% la 45% a obiectivului principal pentru 2030 referitor la ponderea energiei din surse regenerabile, prevăzut în pachetul „Pregătiți pentru 55”. Acest obiectiv general mai ambițios va crea condiții favorabile pentru lansarea și a altor inițiative, printre care se numără:

▪ o strategie a UE în domeniul energiei solare care va urmări dublarea capacității solare fotovoltaice până în 2025 și instalarea a 600 GW până în 2030;

▪ o inițiativă privind acoperișurile solare, care va include, pentru clădirile publice și comerciale noi și pentru clădirile rezidențiale noi, obligația legală progresiv de a instala panouri solare;

▪ dublarea ritmului de instalare a pompelor de căldură și măsuri de integrare a energiei geotermale și solare termice în sistemele de termoficare centralizate și urbane modernizate;

▪ o recomandare a Comisiei care să abordeze problema procesului lent și complex de autorizare a proiectelor majore în domeniul energiei din surse regenerabile și o modificare punctuală a Directivei privind energia din surse regenerabile care să recunoască energia din surse regenerabile drept un interes public major. Statele membre ar trebui să instituite zone prioritare specifice pentru energia din surse regenerabile și să prevadă procese de autorizare simplificate și mai scurte în zonele cu riscuri de mediu mai scăzute. Pentru a contribui la identificarea rapidă a unor astfel de zone prioritare, Comisia pune la dispoziție seturi de date privind zonele sensibile din punctul de vedere al mediului în cadrul instrumentului său digital de cartografiere pentru datele geografice legate de energie, industrie și infrastructură;

▪ stabilirea obiectivului pentru 2030 de a produce 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile în interiorul UE și 10 milioane de tone provenit din importuri pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele și petrolul în industriile greu de decarbonizat și în sectoarele transporturilor Pentru a accelera dezvoltarea pieței hidrogenului, colegiuitorii ar trebui să convină asupra unor obiective secundare mai ambițioase pentru anumite sectoare. Comisia a publicat, de asemenea, două acte delegate privind definirea și producerea hidrogenului din surse regenerabile pentru a se asigura că producția creează premisele pentru o decarbonizare netă. Pentru a accelera dezvoltarea proiectelor bazate pe hidrogen, o sumă suplimentară de 200 milioane euro va fi rezervată pentru cercetare, iar Comisia se angajează să finalizeze evaluarea primelor proiecte importante de interes european comun până în vara acestui an;

▪ un Plan de acțiune privind biometanul descrie mai multe instrumente, inclusiv o nouă alianță industrială privind biometanul și stimulente financiare, menite să mărească producția de biometan până la 35 de miliarde de metri cubi până în 2030, inclusiv în cadrul politicii agricole comune.

Reducerea consumului de combustibili fosili în industrie și în sectorul transporturilor

Înlocuirea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale în procesele industriale va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și va consolida securitatea și competitivitatea. Economiile de energie, eficiența energetică, înlocuirea combustibililor fosili, electrificarea și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile, a biogazului și a biometanului de către industrie ar putea permite economisirea a până la 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, în plus față de economiile prevăzute în propunerile din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55“.

Comisia va încheia contracte pe diferență în materie de carbon pentru a sprijini utilizarea hidrogenului verde de către industrie și va acorda o finanțare specifică pentru REPowerEU în cadrul Fondului pentru inovare, utilizând veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru a sprijini în continuare eliminarea dependenței de combustibilii fosili din Rusia. CE furnizează, de asemenea, orientări cu privire la energia din surse regenerabile și contractele de achiziții de energie electrică și va oferi Băncii Europene de Investiții (BEI) o facilitate de consultanță tehnică. Pentru a-și menține și a-și recâștiga poziția de lider tehnologic și industrial în domenii precum energia solară și hidrogenul și pentru a veni în sprijinul lucrătorilor, Comisia propune instituirea unei Alianțe UE pentru industria solară și a unui parteneriat la scară largă în materie de competențe. Comisia își va intensifica, de asemenea, activitatea în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime critice și va elabora o propunere legislativă în acest sens.

Pentru a spori economiile de energie și eficiența energetică în sectorul transporturilor și pentru a accelera tranziția către vehiculele cu emisii zero, Comisia va prezenta un pachet privind înverzirea transportului de marfă care va viza sporirea semnificativă a eficienței energetice în acest sector și va avea în vedere o inițiativă legislativă prin care să se mărească ponderea vehiculelor cu emisii zero în parcurile de automobile ale instituțiilor publice și ale societăților private dincolo de o anumită mărime. Comunicarea UE privind economiile de energie include, de asemenea, numeroase recomandări destinate orașelor, regiunilor și autorităților naționale, care pot contribui în mod eficace la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul transporturilor.

Investiții inteligente

Atingerea obiectivelor planului REPowerEU necesită investiții suplimentare în valoare de 210 miliarde euro până în 2027. Aceasta este un acont pentru a asigura Uniunii independența și securitatea. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia poate genera, la rândul său, economii de aproape 100 de miliarde euro pe an. Aceste investiții trebuie realizate de sectorul privat și public, la nivel național, transfrontalier și la nivelul UE.

Pentru a sprijini punerea în aplicare a planului REPowerEU, sunt deja disponibile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență 225 de miliarde euro sub formă de împrumuturi. Comisia a adoptat la 18 mai a.c. acte legislative și orientări pentru statele membre cu privire la cum să modifice și să completeze planurile lor de redresare și reziliență în contextul REPowerEU. În plus, CE propune majorarea pachetului financiar al Mecanismului de redresare și reziliență cu 20 de miliarde euro sub formă de granturi provenite din vânzarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului EU ETS, certificate care sunt deținute în prezent în rezerva pentru stabilitatea pieței și care urmează să fie scoase la licitație într-un mod care să nu perturbe piața. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii nu numai că reduce emisiile și utilizarea combustibililor fosili, ci pune la dispoziție și fondurile necesare pentru obținerea independenței energetice a UE.

În cadrul actualului cadru financiar multianual, politica de coeziune va sprijini deja proiectele de decarbonizare și de tranziție verde cu până la 100 de miliarde euro prin investiții în energia din surse regenerabile, în hidrogen și în infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde euro din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziție prin transferuri voluntare către Mecanismul de redresare și reziliență. Alte 7,5 miliarde euro din politica agricolă comună sunt puse, de asemenea, la dispoziție prin transferuri voluntare către Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia va dubla în această toamnă finanțarea disponibilă pentru cererea de propuneri la scară largă din 2022 ce va fi lansată în cadrul Fondului pentru inovare, până la aproximativ 3 miliarde euro.

Rețelele transeuropene de energie (TEN-E) au contribuit la crearea în UE a unei infrastructuri de gaze reziliente și interconectate. Este necesară o infrastructură de gaze suplimentară limitată, care ar necesita investiții estimate la aproximativ 10 miliarde euro, pentru a completa lista existentă a proiectelor de interes comun (PIC) și a contrabalansa integral pierderea viitoare a importurilor de gaze din Rusia. Nevoile de înlocuire a combustibililor fosili cu care se va confrunta UE în deceniul următor pot fi satisfăcute fără a crea dependență față de combustibilii fosili, fără a crea active depreciate și fără ca obiectivele noastre ambițioase în materie de climă să aibă de suferit. Accelerarea implementării proiectelor de interes comun în domeniul energiei electrice va fi, de asemenea, esențială pentru adaptarea rețelei electrice la nevoile noastre viitoare. Mecanismul pentru interconectarea Europei va susține acest demers, iar Comisia a lansat o nouă cerere de propuneri, cu un buget de 800 de milioane euro, o altă cerere urmând să fie lansată la începutul anului 2023.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)