Interviu cu ec. Vasile Benghe, membru al Comisiei de disciplină din cadrul Filialei CECCAR Giurgiu

Alexandra Rizea: Ecourile primite de redacție la interviurile incluse în publicația noastră scot în evidență un interes deosebit față de modul în care colegii de breaslă își împlinesc obiectivele lor profesionale. Din această perspectivă, vă rugăm să vă referiți la drumul pe care l-ați parcurs de când ați devenit profesionist contabil.

Vasile Benghe: Cred că, într-un anumit sens, eu am fost ales de contabilitate, nu invers. Să mă explic cu unele date biografice. M-am născut într-o familie cu trei copii, modestă din punctul de vedere al veniturilor, aș putea spune chiar săracă, părinții neavând altă opțiune decât să ne trimită pe toți trei la școală. Fiind din mediul rural, după terminarea școlii generale (în anul 1967), tata m-a dus la un liceu cu profil agricol, fostul Liceu Agricol Vidra, județul Ilfov, care avea mai multe specializări, printre care agronomie și contabilitate. Ajuns la liceu, în momentul în care am fost întrebat, de secretară, la ce specializare vreau să mă înscriu pentru admitere, tata mi-a zis că alegerea îmi aparține și că este decizia mea, lucru pe care nu țin minte să-l mai fi făcut vreodată până atunci. În acel moment, mintea mi-a fugit instant la agronomie; îmi plăcea titulatura de tehnician agronom. Dar în secunda a doua am decis: contabilitate. Și așa a rămas.

A fost, ca să zic așa, o opțiune... definitivă?

Nu tocmai. După terminarea liceului, îmi doream să dau la Drept, să devin avocat, jurist, judecător sau ceva în acest domeniu. Îmi plăcea să-mi impun punctul de vedere și să găsesc dovezi, să fiu un bun investigator, așa că aveam impresia că întrunesc calitățile unui bun avocat. Dar nu a fost să fie.

Ce a intervenit pentru a vă schimba opțiunea?

A intervenit mediul în care trăiam, respectiv cererea mai mult decât evidentă de profesioniști în domeniul economiei. Cu alte cuvinte, cariera mea avea mai multe șanse de a fi marcată de realizări datorită faptului că absolvisem un liceu cu profil economic și că mă pricepeam la matematică. Sigur, mai târziu mi-am dat seama că disciplina contabilitate nu însemna și nu înseamnă, în primul rând, matematică. Până la urmă, a început să-mi placă. După terminarea facultății, am ocupat mulți ani o funcție de conducere, cea de contabil-șef, la Stațiunea de Cercetare Viticolă Greaca, chiar în localitatea unde mă născusem. Eram foarte mândru că lucrez într-un colectiv de cercetători de elită, stațiunea respectivă fiind, la acea vreme, singura din România care se ocupa cu cercetarea în domeniul strugurilor de masă. A fost, acum nu mai este nimic. Credeam că voi ieși la pensie din această funcție și din această întreprindere. Nu a fost să fie așa. Stațiunea, încet, dar sigur, a intrat într-un faliment nedeclarat, așa că, prin forța lucrurilor, a fost nevoie să mă „orientez”.

În ce sens?

Decisiv a fost faptul că, încă din 1996, eram membru al CECCAR. Așa că am înființat o firmă de contabilitate, devenind, astfel, liber-profesionist sau, cum se spune astăzi, freelancer, într-o bună tradiție și meritată calitate de cetățean european.

Prin urmare, înțeleg că adaptarea a avut loc sub influența tranziției spre economia de piață.

Evident, a fost vorba despre o adaptare, dar, în același timp, și despre înțelegerea a mai mult decât ceea ce însemna o cerință a momentului. Am citit undeva că alegerea unei profesii sau a unei cariere este una dintre opțiunile cele mai însemnate din anii adolescenței și că „apasă” greu pe umerii multor tineri, marcându-le viitorul. În ceea ce mă privește, depășisem această fază, dar, cum se știe, procesul tranziției la care v-ați referit prezenta și foarte multe necunoscute. Pot conchide, în această privință, că alegerea unei cariere este influențată de câțiva factori esențiali, printre care presiunea familiei, cerințele societății, circumstanțele, performanțele anterioare. Și aș adăuga încă unul: intuiția, adică instinctul. Cred că mă regăsesc în totalitate ca „produs” al acțiunii acestor factori.

După acest parcurs autobiografic, vă propun să vă referiți la prezent și la viitor și, în acest sens, să punctați obiectivele pe care colegii dvs. le urmăresc în vederea asigurării unui număr mai mare de clienți, de parteneri din lumea afacerilor.

În conformitate cu legea noastră de organizare și funcționare, experții contabili și contabilii autorizați pot să-și exercite profesia atât individual, cât și în asociere, prin constituirea de societăți comerciale. Dacă este vorba să ne referim la începuturile contabilității, profesia s-a exercitat în mod individual, într-o afacere de familie, și mai rar – aproape nesemnificativ – într-o formă de asociere. Opțiunea pentru una dintre modalitățile evocate ține, dacă aș putea spune astfel, de „bucătăria” fiecărui profesionist. Dar oricât de bun ești din punct de vedere profesional, nu poți cuprinde integral „comanda socială” peste posibilitățile tale fizice și intelectuale. Este o chestiune de timp ca fiecare să-și dea seama că în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat baza sa materială și de cunoștințe devine... istorie. Așa că trebuie să fim în pas cu vremurile, cu mijloacele tehnice care se perfecționează continuu, apar noi provocări și riscuri. Devine o mare problemă să depășești dificultățile care apar în aceste condiții.

Pledați, deci, în favoarea asocierii în societăți comerciale...

Desigur. Este dificil să te racordezi la dinamica pe care o reclamă cotidianul pentru că ești ocupat cu publicul, nu poți totdeauna oferi servicii conexe actului contabil – respectiv cele care vizează domeniile financiar, expertiză, evaluare, audit, consultanță, resurse umane, înființări și închideri de firme, documentații pentru obținerea unui credit sau a unui leasing ș.a.m.d. Și aceasta pentru că timpul este limitat, nu ai suficiente resurse financiare și astfel, încet, dar sigur, clienții pleacă, unul câte unul, acolo unde pot primi servicii integrate.

Intervine și un alt element deosebit de important, și anume concurența.

Acționăm pe o piață tot mai concurențială și observăm că și în alte profesii – cum ar fi, de pildă, cea de notar public – se manifestă tot mai puternic tendința de a se acționa în forme asociative. De asemenea, un număr mai mare de asociați permite obținerea de venituri suplimentare din care se pot plăti toți colaboratorii externi, inclusiv consultanța juridică, se poate angaja personal comun, iar cheltuielile sunt aferente unui singur spațiu de birouri cu toate utilitățile, ceea ce nu ar fi posibil într-un birou individual, oricât de experimentat ai fi. În această ordine de idei, țin să subliniez că CECCAR susține asocierea mai multor cabinete, precizând avantajele care decurg din aceasta. Este un proiect de largă perspectivă, a cărui concretizare constituie, neîndoios, o cerință a vieții.

Continuând ideile dvs., remarc că în întreaga activitate a CECCAR s-a pus accentul pe componenta ei etică, pe respectarea riguroasă a legilor, a codului de comportament, a valorilor care decurg din principiile călăuzitoare ale Corpului. Care este percepția dvs., în calitate de membru al Comisiei de disciplină, asupra impactului acestei orientări fundamentale a CECCAR?

Este o realitate pe care o știm, o simțim cu toții. Ca profesioniști contabili, ne confruntăm cu multe și mari riscuri pe piața serviciilor oferite clienților noștri. După opinia mea, suntem încă o economie de piață în tranziție, iar organele fiscale se confruntă cu un fenomen evazionist de proporții, inclusiv din cauza tendinței unora de a sustrage de sub incidența legii venituri cât mai mari. Proliferarea unor fapte ilegale, îndeosebi a celor din domeniul economico-financiar, se explică prin numeroși factori care vizează imperfecțiuni ale legislației, dar mai ales un șir de fenomene care nu reprezintă altceva decât încălcări ale legii. Sunt multe de spus în această privință, dar ceea ce ne interesează în mod special este datoria profesionistului contabil de a-și îndeplini obligațiile, de a sluji adevărul, de a acționa astfel încât fenomenele negative din societate să fie combătute efectiv. Sigur, nu în ultimul rând, noi, profesioniștii contabili, suntem cei care putem să rezolvăm problema evaziunii fiscale din România. Dar putem foarte bine să nu fim părtași la așa ceva. Suntem obișnuiți cu tot felul de întrebări din partea unora dintre clienții noștri sau de aiurea cu privire la așa-zisele „optimizări fiscale”. Unele chiar ne sunt sugerate. Ține de felul nostru de a fi, de ceea ce vrem de la viață. Oricum ar fi, pentru nimic în lume nu cred că merită să-ți pui în joc libertatea, precum și siguranța și securitatea familiei și, nu în ultimul rând, onoarea profesională pentru a fi părtaș la ceea ce te îndeamnă unii sau alții. Deosebit de important este faptul că, la nivel de profesie, CECCAR are suficiente norme, proceduri, standarde profesionale pentru toate activitățile desfășurate atât individual, cât și în asociere, astfel încât putem să respectăm integral criteriile deontologice care ne definesc și ca oameni, ca membri ai societății. Respectarea criteriilor etice înseamnă implicit nu numai „apărarea” de necazuri, ci și un nivel calitativ superior al serviciilor oferite clienților.

Fiind vorba despre mentalități și comportamente, luând în considerare în primul rând experiența dvs., ce gânduri doriți să le împărtășiți cititorilor în legătură cu modalitățile de promovare a principiilor și regulilor profesiei, definitorii pentru Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România?

În primul rând, aș dori să le transmit cele mai bune gânduri în numele zecilor de mii de profesioniști contabili, membri ai CECCAR. Îi asigur că suntem în slujba interesului public, acționând cu celeritate, probitate, profesionalism și disponibilitate atunci când au probleme care se regăsesc în raza noastră de acțiune. Îi invit, de asemenea, pe cititorii revistei dvs., inclusiv colegi de-ai noștri contabili care nu sunt membri ai CECCAR, să ne cunoască mai bine, să vină la birourile noastre, la evenimentele noastre, să stea de vorbă cu noi, să vadă cum lucrăm, ce anume lucrăm, să aibă răbdarea și deschiderea necesare să privească dincolo de anumite clișee circumstanțiale o profesie care a fost concepută și există de sute de ani, iar din anul 1921 este o profesie liberală care se exercită în mod independent, pe baza legii. În același timp, subliniez avantajele colaborării cu o firmă specializată de contabilitate, membră a CECCAR, avantaje care constau, printre altele, în: costuri reduse pentru firmă; eliminarea necesității de investiții într-un program de contabilitate și în echipamente sau în resurse umane; personal calificat și bine pregătit; economie de timp care, altfel, ar fi alocat pentru recrutarea, intervievarea și instruirea personalului de contabilitate. Pe de altă parte, unele firme de servicii de contabilitate le oferă clienților datele financiar-fiscale absolut necesare oricărui manager, astfel încât acesta să se poată concentra pe activitățile principale ale firmei fără a fi distras de alte sarcini. De asemenea, le-aș reaminti faptul că regulile noastre sunt foarte stricte, potrivit Codului etic național al profesioniștilor contabili din România, care stabilește un ansamblu de norme de conduită bazate pe principiile fundamentale care ne definesc: credibilitate, profesionalism, calitatea serviciilor și încredere.