Vânzările de bunuri de larg consum (FMCG) din România au crescut, în trimestrul al doilea al acestui an, cu 17,3% în termeni valorici față de aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor Retail Audit NielsenIQ, citate de Agerpres. În același timp, al doilea trimestru al anului a fost marcat și de o diminuare a scăderii volumelor ce a caracterizat ultimele trimestre (-2% în T2 2023, față de -4,6% în T1 2023), cât și de o domolire a creșterii prețurilor (+19,3% în T2 2023, față de +23,1% în T1 2023).

Conform unui comunicat, la nivel european, piața de FMCG a evoluat similar cu a României în ultimele 12 luni. Cu o medie a creșterii valorice europene de +9,2%, volumele au scăzut cu -2,3%, iar prețurile s-au mărit cu +11,5%.

Comparativ cu țările din estul Europei, România se situează pe locul al 5-lea în termeni de creștere valorică (+18,3%) în ultimele 12 luni, fiind întrecută de Ungaria, cu o creștere de +22,8%, Kazahstan (+22,7%), Serbia (+19,5%) și Bulgaria (+19,3%).

În trimestrul al doilea al acestui an însă, țara noastră, cu o creștere de +17,3%, a fost întrecută doar de 3 state: Ucraina (+43,7%), Ungaria (+18,4%) și Croația (+17,6%). Niciuna dintre țările din zonă nu a înregistrat creșteri ale consumului, iar România s-a numărat printre statele cu cele mai mici pierderi în volum (-2,7%), față de Letonia în scădere de -11,2%, Ungaria (-7,1%) sau Slovacia (-5,2%), de exemplu.

Toate macro-categoriile de produse au înregistrat avansuri valorice însemnate în prima jumătate a anului. Cea mai mare creștere a fost a categoriei de produse alimentare (+19,7%), care a reprezentat mai mult de jumătate din totalul coșului de cumpărături din piața bunurilor de larg consum din România, urmată de categoria băuturilor non-alcoolice, ce a înregistrat o majorare valorică de 17,5%. Produsele non-alimentare au crescut în valoare cu 16,6%, iar băuturile alcoolice cu doar 12,3%, ca urmare a migrării unei părți din consum către HoReCa.

Mai mult de trei sferturi dintre categoriile de produse au sporit în valoare în primul semestru, în timp ce doar 32% dintre acestea au reușit să crească și în volum. Categoriile de top, ce s-au majorat cu mai mult de 10% în valoare, au fost berea, băuturile acidulate, carnea proaspătă, apa, brânza, cafeaua, snacks-urile, ciocolata, biscuiții dulci, produsele lactate, legumele, pâinea, produsele de menaj și spirtoasele, însă niciuna dintre acestea nu a crescut și în volum, excepție făcând carnea proaspată (+ 6,8% în volum), în timp ce restul categoriilor au stagnat sau au pierdut volume.

Raportul mai menționează că evoluția consumatorilor către o atitudine mult mai pragmatică și calculată de achiziție s-a reflectat și în dinamica de creștere a canalelor de retail. Astfel, canalul cu cea mai ridicată creștere în prima jumătate a anului 2023 a fost cel al discounterilor (+26,3% în valoare), urmat de formatele mici - mini-marketurile (+22,7%) și super-marketuri (16,5%).

Comerțul tradițional a crescut în valoare cu 15,3%, în timp ce hypermarketurile au consemnat cea mai lentă creștere, de 13%.

Noutatea celui de-al doilea trimestru al anului constă în modificarea tiparelor de consum din hyper și super-marketuri: deși valoarea coșului mediu de cumpărături din hypers a rămas relativ constantă în ciuda inflației (-0,6% față de T2 2022), numărul tranzacțiilor s-a mărit cu aproape 10%. În supers, valoarea coșului mediu a crescut cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul tranzacțiilor a crescut, la rândul său, cu 5,8%. Acest tipar de consum indică tendința consumatorilor de a face vizite mai frecvente la magazine, în încercarea de a menține sub control valoarea coșului de cumpărături.

O altă metoda prin care consumatorii români au făcut față inflației este îndreptarea către mărcile proprii ale retailerilor. Trendul ascendent al mărcilor private s-a menținut și în T2, când cota lor de piață a câștigat încă 0,7 puncte față de anul trecut, acest segment reprezentând acum 19,3% din totalul pieței de larg consum din România. Produsele de tip private label din categoria de produse non-alimentare au înregistrat cea mai impresionantă dinamica în acest trimestru, fiind în creștere cu 2,7 puncte.

Deși mărcile proprii au continuat să crească în importanță în România, ne situăm încă sub media europeană, unde acestea reprezintă 32,7% din totalul vânzărilor, dar peste media Europei de Est - de doar 16,2%, precizează sursa citată.

Comerțul online de FMCG monitorizat de NIQ a înregistrat o creștere valorică importantă în cel de-al doilea trimestru al anului, respectiv de 20,4%. Cea mai mare parte a comerțului online monitorizat a fost ocupată de produsele non-alimentare, în creștere cu 25,5%, dar și de produsele alimentare, în creștere valorică de +14,1%. Băuturile alcoolice au crescut în e-commerce cu 25,2%, în timp ce băuturile non-alcoolice au înregistrat un avans de 21,3%. Deși piața de e-commerce nu mai înregistrase fluctuații semnificative de la finalul pandemiei, vârful creșterii valorice a acestei piețe a fost atins în T2 2023.

"Deoarece prețurile produselor din FMCG continuă să crească și în al doilea trimestru al acestui an, efectul suprapunându-se deja peste inflația începută de anul precedent, la nivel global 15,6% dintre consumatori iau deja în calcul că vor trebui să cheltuiască mai mult pe bunurile de larg consum în următoarele 12 luni, în ciuda decelerării inflației, iar 32% dintre consumatorii globali afirmă că au început deja să cumpere mai degrabă de la magazine de tip Discount și achiziționează de preferință produsele la promoție", se mai menționează în comunicat.

Și în România promoțiile au început să crească din nou în trimestrul 2 din 2023, ajungând să reprezinte 24% din totalul vânzărilor (+3,9 pp). Toate canalele de comerț modern au pus pe piață mai multe oferte în 2023 decât în anul precedent, însă, cu toate acestea, eficiența promoțiilor a scăzut pentru toate macro-categoriile de produse, cu excepția băuturilor alcoolice, ale căror promoții au avut o eficiență de 77,1% în T2 2023 (față de 76,6% în T2 2022).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)