În zilele de 18, 19 și 20 februarie a.c., Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a organizat un adevărat regal dedicat lui Constantin Brâncuși cu prilejul „Zilei Naționale” care îi este statuată, prin lege, începând cu anul 2005. Chiar dacă, în ultimele două ediții ale acestei sărbători, inclusiv în 2021, când s-au împlinit 145 de ani de la nașterea marelui sculptor, restricțiile impuse de pandemie au diminuat considerabil aria manifestărilor cu public, numărul mare, divers și calitatea deosebită a evenimentelor cultural-artistice au compensat, în bună măsură, limitele din perioadele crizei sanitare. Mărturie în acest sens stau manifestările de la MNAR.

Sub genericul Weekend cu Brâncuși, la 18 februarie a avut loc, în Sala Auditorium a MNAR, un concert de muzică tradițională românească, inspirată de melodiile care i-au plăcut cel mai mult ilustrului nostru înaintaș, amintindu-ne de copilăria și adolescența sa. Concertul a fost precedat de prezentarea aforismelor lui Brâncuși care, de asemenea, poartă pecetea înțelepciunii populare de pe meleagurile gorjene. Aforismele au fost însoțite de texte antologice ale lui Ion Minulescu, Marcel Iancu și Paul Morand dedicate lui Brâncuși. În zilele de sâmbătă (19 februarie) și duminică (20 februarie), publicul a avut posibilitatea să viziteze Sala „Constantin Brâncuși” din Galeria Națională a MNAR. Cu acest prilej, s-a lansat și turul virtual al spațiilor muzeale din țară și de peste hotare, care găzduiesc operele lui Brâncuși.

Evenimentul a deschis și seria de manifestări culturale ocazionate de marcarea Zilei Internaționale a Francofoniei, cunoscut fiind faptul că Franța a fost țara adoptivă a lui Brâncuși.

Totodată, la Hobița (satul în care s-a născut) și la Târgu Jiu, Craiova, Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara (localități care tradițional îl omagiază an de an pe Brâncuși), Ziua Națională care îi este dedicată a fost marcată de desfășurarea unor colocvii și simpozioane, de vernisajul unor expoziții, de prezentarea unor firme documentare, care au prezentat opera celui considerat, la scară planetară, drept întemeietorul sculpturii moderne. La rândul lor, televiziunea publică și radiodifuziunea publică au inclus în programe emisiuni ample consacrate lui Constantin Brâncuși.

Este de remarcat și afluența vizitatorilor – în condițiile respectării regulilor sanitare în vigoare – în Parcul Central din Târgu Jiu (unde se află lucrările nemuritoare Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii) și în Parcul Tineretului (gazda Coloanei Infinitului și Mesei Festive). Manifestările au readus în atenție unele momente biografice, printre care faptul că încă în timpul în care urma, la București, cursurile Școlii de Belle Arte lucrările Bustul lui Vitellius, Capul lui Laocoon și Studiu au câștigat cele mai valoroase distincții. Plecând la Paris, în condiții dramatice, Brâncuși a reușit la concursul de admitere la LʼÉcole Nationale Supérieure des Beaux-Arts, iar în 1915 a început să execute primele lucrări din lemn, printre care Cariatide și Fiul risipitor.

La 30 noiembrie 1924 a expus la prima Expoziție Internațională din București ca reprezentant al Grupării Avangardiste Contemporane. Întreaga sa activitate creatoare s-a desfășurat, în toată amploarea, până în anul 1940, timp în care a participat la cele mai importante expoziții de sculptură din SUA, Elveția, Olanda, Franța și Marea Britanie.

De-a lungul timpului, operele lui Constantin Brâncuși s-au vândut cu sume-record la licitații internaționale. Bunăoară, lucrarea La Jeune Fille Sophistiquée a fost vândută cu 71 de milioane de dolari la o licitație organizată în 2018 de Casa Christieʼs din New York.

Asemenea evocări au relevat, din nou, în cele mai expresive modalități cultural-artistice, prețuirea de care se bucură cel care a întruchipat, la superlativ, spiritul creativ al iluștrilor noștri strămoși, modele de vârf, de dăruire, în numele celor mai de seamă valori ale umanității.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)