În timp ce inflația ar urma în mare măsură să se modereze într-un an, în Europa occidentală, există un sentiment crescând că prețurile ridicate din Europa Centrală se vor menține o perioadă de timp mai îndelungată, se arată într-o analiză realizată de Reuters, citată de Agerpres. De luni de zile, Europa Centrală și de Est este fruntea luptei contra inflației, atât în ceea ce privește accelerarea presiunii prețurilor, cât și, uneori, eforturile inegale ale băncilor centrale din CEE pentru reducerea inflației.

Cele mai recente date privind inflația în regiune variază de la aproape 16% în România la peste 20% în Ungaria, mult peste coridorul țintă al băncilor centrale, de la 1% la 4%.

În Ungaria, prețurile la pâine și lactate au crescut în ritm anual cu aproximativ 70% în septembrie, în timp ce prețul zahărului în Polonia a urcat cu 50%, unele magazine operând cu stocuri scăzute în vară, în așteptarea majorării prețurilor.

În timp ce sindicatele cer majorări semnificative ale salariilor, pentru menținerea puterii de cumpărare, iar firmele cresc prețurile pentru a-și proteja marjele de profit, sporesc riscurile ca încetinirea economiei să nu reducă inflația la nivelul sperat de băncile centrale.

"Cu cât mai mult se mențin solide presiunile inflaționiste și cele asupra salariilor, cu atât este mai mare riscul să fie necesare rate mai ridicate ale dobânzilor și creșterea semnificativă a șomajului, pentru a slăbi cererea și a restabili stabilitatea prețurilor", a apreciat economistul Nicholas Farr, de la Capital Economics.

Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută, când deprecierea semnificativă a forintului a forțat Banca Centrală din Ungaria (NBH) să majoreze de urgență dobânda, după săptămâni în care a încercat să încheie procesul de majorare a dobânzilor, deși inflația încă crește.

Majoritatea membrilor Consiliul de politică monetară de la Banca Centrală a Poloniei a sugerat, de asemenea, o încheiere a procesului de majorare a dobânzilor deoarece creșterea economiei ar urma să încetinească semnificativ anul viitor, dar ținerea sub control a inflației ar putea fi dificilă, Guvernul majorând cheltuielile înaintea alegerilor generale.

Așteptările inflaționiste nu mai sunt ancorate de țintele băncilor centrale, a declarat economistul șef al UniCredit CEE, Dan Bucșa. Acesta a atras atenția asupra cheltuielilor de consum din primele nouă luni din 2022, care au arătat că gospodăriile se așteaptă ca inflația să crească în continuare, iar majorarea salariilor să fie mai ridicată decât în trecut.

Așteptările gospodăriilor ungare au crescut mult peste 10%, conform celui mai recent sondaj al NBH. Think tank-ul GKI susține că luna trecută se așteptau la majorări ale prețurilor în toate sectoarele, cu excepția construcțiilor.

Un studiu al Oficiului de Statistică din Polonia arată că peste 70% dintre consumatori se așteaptă la menținerea ratei inflației sau chiar la creșterea ei, în următoarele 12 luni, în timp ce think tank-ul BIEC indică o creștere a așteptărilor inflaționiste atât la gospodării, cât și la companii. Efectele negative asupra economiei în urma războiului din Ucraina au fost deja exacerbate de presiunile puternice asupra prețurilor din cauza înăspririi pieței forței de muncă, a anilor de rate scăzute ale dobânzilor și a măsurile de stimulare fiscală, menite să sporească avansul economiei.

Există un control al prețurilor de către Guvern în Ungaria și Polonia la unele alimente, combustibili și credite ipotecare, care a avut efect la finalul lui 2021 și începutul lui 2022. În Ungaria, unele plafonări ale prețurilor expiră la finalul acestui an dar Guvernul a semnalat că ar putea extinde unele plafonări. Situația este mai puțin clară în Polonia, deși sunt menținute în 2023 măsurile pentru atenuarea ratelor mai ridicate ale dobânzilor.

Nu sunt semne că presiunea prețurilor se va atenua curând.

În condițiile în care deja economiile din regiune se confruntă cu o încetinire, băncile centrale sunt îngrijorate de potențiala lovitură la adresa perspectivelor de creștere de pe urma înăspririi politicii monetare pentru a ține sub control inflația, de riscurile provocate de creșterea prețurilor la producători, de înăsprirea pieței muncii și de volatilitatea cursului de schimb.

În Europa occidentală, piețele și economiștii se așteaptă ca prețurile în zona euro să se apropie de ținta BCE de 2% până în 2024.

Perspectivele sunt diferite în Europa Centrală.

"Așteptările inflaționiste sunt extrem de ridicate și neancorate. Aceasta este pentru mine cea mai mare amenințare", afirmă Joanna Tyrowicz, membru al Consiliul de politică monetară de la Banca Centrală a Poloniei. "Așteptările inflaționiste neancorate separă clar Polonia de zona euro, unde așteptările răspund schimbării politicii BCE", a adăugat oficialul polonez.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)