Reuters: UE are ca obiectiv 30 de milioane de mașini electrice până în 2030
Telex » Știri 7 decembrie 2020
Uniunea Europeană intenţionează ca, până în 2030, pe şoselele sale să circule cel puţin 30 de milioane de vehicule cu emisii zero, pentru a reduce consumul de combustibili fosili în ţările membre, conform unui proiect consultat de Reuters, relatează Agerpres. În cadrul strategiei care va fi publicată în această săptămână, Comisia Europeană va prezenta măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care vin din sectorul transporturilor. „Obiectivul UE de a ajunge la un nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 nu poate fi atins fără introducerea unor măsuri extrem de ambiţioase, pentru a reduce dependenţa sectorului transporturilor de combustibilii fosili”. Atingerea obiectivelor climatice ale blocului comunitar necesită „cel puţin” 30 de milioane de vehicule cu emisii zero până în 2030, se arată în document.
Este un pas major de la cele 1,8 milioane de vehicule electrice şi hibride plug-in înmatriculate în Europa la finalul anului trecut. Maşinile hibride nu au emisii zero.
Documentul UE estimează că Europa va avea nevoie de trei milioane de puncte publice de reîncărcare şi 1.000 de staţii de alimentare cu hidrogen până în 2030 şi de aceea vor fi adoptate măsuri care să sprijine finanţarea acestora.
Şi Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a atras atenţia că extinderea reţelei de staţii de încărcare nu ţine pasul cu creşterea puternică a vânzărilor de automobile electrice, iar lipsa infrastructurii de încărcare ar putea afecta vânzările viitoare de vehicule ecologice.
Potrivit datelor ACEA, vânzările de automobile hibride şi electrice în Uniunea Europeană şi Marea Britanie au ajuns la 458.915 de unităţi anul trecut, în creştere cu 110% comparativ cu 2017. Cu toate acestea, în aceeaşi perioadă, numărul de staţii de încărcare a crescut cu 58%, până la 200.000.
„Aceasta este o situaţie posibil foarte periculoasă, deoarece am putea ajunge la un punct în care creşterea vânzărilor de automobile electrice va stagna în cazul în care consumatorii vor ajunge la concluzia că nu sunt suficiente staţii de încărcare acolo unde trebuie să călătorească sau că trebuie să stea la cozi mari pentru a avea acces la o staţie de încărcare rapidă”, a declarat directorul general de la ACEA, Eric-Mark Huitema.
În timp ce vânzările totale de automobile au scăzut în acest an, din cauza pandemiei de coronavirus, vânzările de automobile hibride şi electrice au crescut graţie noilor standarde mai dure privind emisiile poluante şi schemelor naţionale de sprijinire a revenirii după pandemie.
ACEA a cerut Comisiei Europene să urgenteze o revizuire a regulilor UE privind infrastructura de încărcare şi, de asemenea, să stabilească ţinte obligatorii pentru ca toate statele să construiască mai multe staţii de încărcare.
Strategia UE privind transportul ecologic, care ar urma să fie prezentată la finele acestui an, „va miza pe extinderea infrastructurii de încărcare la nivelul UE şi pe creşterea numărului de staţii de încărcare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Executivul european intenţionează să utilizeze fondurile UE pentru a ajuta la instalarea unui milion de staţii de încărcare publice, de care vor avea nevoie cele 13 milioane de vehicule ecologice care ar urma să circule pe drumurile din Europa în 2025.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial