În revista Capital (4-10 aprilie 2016), Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România, apreciază că „România are trei puncte forte: industria, IT-ul și potențialul zonei rurale. Adăugând la aceste trei puncte forte spiritul antreprenorial, de asemenea în creștere, și revenirea pe tendință ascendentă a investițiilor străine directe (+25% în 2015, față de 2014), avem ingrediente valoroase pentru a direcționa dezvoltarea României în acest punct de inflexiune spre o creștere sustenabilă în următorii ani. Cu condiția asumării cu responsabilitate a reformelor structurale, a investițiilor mult așteptate în infrastructură și a definirii unei strategii de țară cu obiective ambițioase, dar realiste”.

În lumina celor mai recente evenimente la scara Uniunii Europene, prezintă un interes deosebit considerațiile profesorului Cristian Pîrvulescu apărute în Bursa din 4 aprilie. Este vorba despre luările de poziție ale liderilor din țările componente ale așa-numitului Grup de la Vișegrad referitoare la tendințele tot mai pronunțate de esență antieuropeană. Sunt menționate declarațiile premierului ungar Victor Orban, ale omologului său slovac Robert Fico, ale președintelui ceh Milos Zeman și președintelui polonez Andrzej Duda. Analistul notează, printre altele: „Dacă în 2002 UE reacționa împotriva României, punând condiții, acest fapt se datora mecanismului de verificare și control. Dar, în cazul statelor de la Vișegrad, acest mecanism nu există, iar împreună cele cinci state (Croația s-a adăugat oarecum spontan și neoficial grupului) pot să aibă o marjă de joc care riscă să pună UE într-o dificultate și mai mare. Deja în Polonia majoritatea parlamentară a Partidului Dreptate și Justiție, pe care pudic unii îl califică ca pe un partid ultraconservator, dar care își manifestă fără inhibiții pozițiile antidemocratice ascunzându-se în spatele suveranității naționale, a votat schimbarea a cinci dintre cei cincisprezece judecători ai Tribunalului Constituțional fără să aibă vreo intenție de a reveni asupra deciziei. (...) Liderii țărilor Grupului de la Vișegrad – căci pare mai degrabă o problemă a leadershipului, câtă vreme societățile din Europa Centrală încă mai reacționează – par să vrea să se permanentizeze la putere și de aceea nu mai sunt dispuși să accepte regulile democrației liberale. Așa că urmează timpuri grele pentru democrația europeană!”.

Ziarul Financiar din 6 aprilie consemnează, sub semnătura Adelinei Mihai, evenimentul remarcabil pe care l-a constituit expunerea prof. ing. Cezar Mereuță la Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) referitoare la rezultatele cercetării sale microeconomice de-a lungul a peste două decenii. Comentatoarea îl citează pe autorul expunerii cu o constatare de cea mai mare importanță: „Anomalia economiei românești este dată de o puternică inegalitate a modului în care se repartizează cifra de afaceri a companiilor pe fiecare piață, întrucât foarte puține companii dintr-o industrie vând foarte mult, iar foarte multe companii vând foarte puțin”. În concluzie, profesorul Mereuță a declarat că „pe fiecare piață sunt câțiva grei, iar restul sunt companii mici. Influența liderului dintr-o piață este halucinantă”.

Relatând despre manifestarea de la INCE, avem plăcuta ocazie să adresăm profesorului Cezar Mereuță cele mai calde felicitări și urări cu prilejul împlinirii, la 12 aprilie 2016, a vârstei de 80 de ani. LA MULȚI ANI!