Profesioniștii contabili știu prea bine cât de laborios este procesul colectării, sintetizării și interpretării datelor referitoare la ansamblul rezultatelor economico-financiare la nivelul unui an întreg. De aceea, chiar la finalul ultimei luni din 2017, nu este posibil să se evalueze într-o manieră suficient de cuprinzătoare profilul anului pe care îl vom încheia în curând. Ceea ce este necesar și, totodată, posibil, vizează identificarea tendințelor care s-au conturat în 2017 și modul în care ele se vor regăsi, cel puțin, în 2018.

Dacă ne vom îndrepta privirea spre obiectivele politicii fiscal-bugetare – sferă de interes major pentru profesioniștii contabili – vom constata lesne că formula sintetică prezentată în Raportul supus atenției Parlamentului permite să se constate că nu este vorba despre orice fel de creștere economică, ci despre una dezirabilă, care poate și trebuie să asigure un spor de produs intern brut definit prin trei concepte: inteligență, sustenabilitate și incluziune.

Creșterea economică inteligentă relevă locul primordial acordat progresului științifico-tehnic, asimilării tehnologiilor de vârf, în special a celor specifice erei digitale. Accentul pus pe inovare, pe creativitate autentică reprezintă „miezul” preocupărilor definitorii pentru ceea ce înseamnă creștere economică inteligentă.

Cât privește sustenabilitatea care, în esență, vizează o dezvoltare durabilă, atenția principală este îndreptată spre majoritatea semnificativă a PIB-ului potențial. Neîndoielnic, dimensiunile acestuia atestă existența unui ecart semnificativ față de PIB-ul real, ceea ce generează vulnerabilități și riscuri. Ele sunt relevate de semnalele venite atât din țară, cât și din străinătate privind dinamica nefavorabilă a deficitului comercial și de cont curent, cu toate consecințele care decurg de aici, mai ales asupra stabilității financiare. Se impune, deci, a se lua în considerare, cu toată seriozitatea, regula de aur în sfera finanțelor statului, și anume ca fondurile destinate investițiilor publice să se situeze, în permanență, peste nivelul deficitului bugetar. Or, în această privință, rezultatele din 2017 sunt, cum s-ar spune, la limita acceptabilului. Prin urmare, măsurile referitoare la alocarea, în 2018, a aproape 40 miliarde lei pentru investițiile publice sunt bine venite, fiind necesar să se aplice necondiționat, mai ales în domeniul infrastructurii.

Nu mai puțin importante sunt imperativele care decurg din conceptul de incluziune socială. Începând cu dificultățile în creștere de pe piața muncii, inclusiv cele legate de vulnerabilitățile politicii veniturilor, continuând cu accentuarea disparităților teritoriale și terminând cu adâncirea polarizării sociale, toate aceste procese și fenomene se cer contracarate eficient. Mixul de politici monetare, fiscal-bugetare și de reforme structurale, atât de mult solicitat de exponenții economiei reale, se cere conturat cât mai repede și aplicat consecvent și coerent deoarece numai astfel incluziunea socială se poate transforma dintr-un deziderat legitim într-o stare de fapt palpabilă pentru toate componentele societății.

Trecerea în revistă a acestor teme vitale relevă, ca o caracteristică de prim-plan a anului 2017, implicarea CECCAR, de la nivel central la filiale și până la membri, în rezolvarea marilor și complexelor probleme ale dezvoltării economico-sociale a țării, pornind de la entitățile în care lucrează profesioniștii contabili. Manifestările care au fost inițiate de CECCAR, dezbaterile pe teme de cel mai larg interes, propunerile formulate în vederea îmbunătățirii legislației, parteneriatele menite să ridice potențialul de acțiune comun pentru soluționarea unor cerințe comune, alte acțiuni, inclusiv în planul învățării continue, s-au constituit în vii expresii ale competenței și responsabilității, trăsături definitorii pentru ceea ce înseamnă, în țara noastră și pe plan regional, european și mondial Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. Rezultatele înregistrate și programele de activitate pentru perioada următoare generează un sentiment tonic de satisfacție și de încredere – surse inepuizabile de inițiative, de manifestare a spiritului creativ, a unui mod exemplar de slujire a interesului public, a interesului național.