Putem considera, cu deplin temei, că, la data actuală, prin cele mai recente comunicate de presă ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Băncii Naționale a României (BNR) dispunem cu toții de o imagine cuprinzătoare a rezultatelor economico-sociale pe întregul an precedent. Desigur, acest tablou general comportă completări mai ales în ceea ce privește evoluția Produsului Intern Brut în cele două componente: resurse și, respectiv, utilizări. Cu toate acestea, informațiile referitoare la evoluțiile sectoriale asigură premisele unor analize aprofundate privind în special cauzele încetinirii ritmului de creștere a PIB.

Ramura care a tras în jos economia pe ansamblu a continuat să fie, și în anul trecut, industria, fapt de natură a menține și chiar a spori îngrijorările legate de perspectivele nu numai pe anul în curs, ci și pe o perioadă mai îndelungată. Nu este cazul să repetăm acum elementele care conturează locul și rolul industriei la scara unei economii naționale, îndeosebi în condițiile actualei etape a revoluției științifico-tehnice. Important, însă, este să se identifice, și în această privință, influența factorilor care acționează asupra dinamicii producției industriale. Astfel, va fi relativ lesne de constatat o întârziere a adaptării produselor la noile cerințe ale piețelor interne și externe, mai ales în ceea ce privește raportul dintre calitate și preț. Desigur, influențează și situația economică din țările care au o pondere semnificativă în exportul românesc.

În strânsă legătură cu aceste date și fapte se situează informațiile oficiale conținute în comunicatul BNR referitor la evoluția balanței de plăți și a datoriei externe. Astfel, în anul precedent, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 22,6 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro, în 2022. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu aproape 3 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 204 milioane de euro față de același referențial, respectiv anul 2022.

În această ordine de idei, este de reținut evoluția investițiilor străine directe care au însumat 6,5 miliarde de euro, din care participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit net, au atins o cotă superioară celei din 2022, valoarea netă fiind de 39 milioane de euro. Cu această precizare ajungem la punctul cel mai dureros, și anume creșterea cu aproape 25 miliarde de euro a datoriei externe, care a ajuns, pe total, la aproape 170 de miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a crescut cu 22%, iar cea pe termen scurt, cu „numai” 5,3% față de finalul anului 2022.

În aceste condiții, serviciul datoriei externe pe termen lung a fost în anul precedent cu puțin mai mic față de cel din 2022, respectiv de 17,4% față de 17,9%. De asemenea, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a ajuns la 5,6 luni, comparativ cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022. În același timp, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt a fost, la aceeași dată, de 97,4%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.

Cum se vede, am avut de-a face cu evoluții contradictorii. Această remarcă nu este, însă, valabilă pentru caracterizarea dinamicii unui alt indicator de importanță esențială pentru întreaga economie națională: formarea brută de capital fix. În acest domeniu s-a reluat, într-o manieră categorică, procesul de creștere îndeosebi în ramurile și subramurile care au rol de „motor” al creșterii economice. Sectoare precum IT, transporturile, comunicațiile au beneficiat de fonduri de investiții mai mari comparativ cu perioadele precedente, ceea ce, neîndoios, va facilita realizarea obiectivelor de promovare a tehnologiilor avansate, în special a digitalizării. Dacă acest trend își va continua în anul în curs dinamica, se vor crea premise dintre cele mai favorabile pentru schimbări de fond în structura și ponderile resurselor și domeniilor de utilizare a Produsului Intern Brut, ceea ce va determina întărirea rezilienței economiei românești, indiferent de natura și forța șocurilor la care va fi supusă. Se poate avansa o asemenea prognoză mai ales dacă ținem seama și de alte procese și fenomene caracteristice anului recent încheiat și care – cum mai subliniam – au toate șansele să se manifeste cel puțin în anul 2024. Stabilitatea, echilibrul altor sfere ale economiei, precum piața muncii și piața monetar-financiară completează factorii de primă importanță pentru atingerea obiectivelor stabilite cel puțin pe termen scurt. Este una dintre concluziile preliminare care oferă economiei noastre naționale o perspectivă, dacă nu integral optimistă, cel puțin realistă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)