Rigoare și expresivitate
Numărul 49, 15-21 dec. 2020 » La început a fost cuvântul...
Preocuparea legitimă de a conferi comunicării prin mass-media un grad sporit de expresivitate provoacă, nu de puține ori, daune în materie de rigoare, mai ales atunci când sunt tratate teme majore, de mare interes public. Așa, de exemplu, într-o emisiune TV se afirma că „vârful culminant al analizelor economico-sociale actuale trebuie să-l reprezinte îndeosebi ceea ce constituie prioritatea principală a momentului, mai ales urgenţa stopării declinului”. În acest caz, se cer semnalate cuvinte și sintagme inutile de genul „mai ales” și „îndeosebi”, precum și numeroase formule pleonastice: „vârful culminant”, „prioritatea principală”.
La fel, într-un comentariu din presa tipărită, se remarca faptul că „amploarea și dimensiunea dificultăților provocate de pandemie relevă configurația și particularitățile specifice ale vremurilor pe care le trăim”. Care este deosebirea dintre „configurația” unei realități și „particularitățile” acesteia sau dintre „particularități” și „specific”? Apoi, „dimensiunile” unor „dificultăți” nu includ și „amploarea” acestora?
Aceeași tendință de aglomerare a unor termeni mai mult sau mai puțin „prețioși” se regăsește și în următoarea intervenție radiofonică: „Trebuie să abordăm fără reticențe și rețineri ansamblul factorilor care constituie totalitatea fenomenului examinat”. Fraza citată se definește prin caracterul ei pleonastic. Ce deosebire ar fi între „rezerve” și „rețineri” ori între „ansamblu” și „totalitate”? Și pentru că tot recurgem la interogații, avem temeiuri să ne întrebăm: de ce să scriem (să vorbim) simplu când putem să ne exprimăm complicat și, mai ales, distorsionat? Răspunsul este la îndemâna tuturor. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice