Recent, la Bacău a avut loc o întâlnire profesională cu tema Expertiza contabilă – între reglementare legală și aplicarea profesională.

La evenimentul organizat de Filiala CECCAR Bacău au participat, alături de președintele Consiliului Superior, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, expert contabil, reprezentanți ai instituțiilor beneficiare ale expertizelor contabile judiciare – Ioana Liliana Pocovnicu, președintele Tribunalului Bacău; Maria Violeta Chiriac, vicepreședinte Curtea de Apel Bacău; Carmen Simona Panfil, președintele Judecătoriei Bacău; chestor Vasile Oprișan, comandantul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ); Nicolae Cristian Ursulescu, procuror șef al Secției urmărire penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel; comisar șef Silviu Munteanu, șeful Secției Economice al IPJ Bacău.

Cu prilejul întâlnirii moderate de președintele filialei Bacău, Radu Faghiean, au fost aduse în discuție o serie de probleme cu care se confruntă atât experții contabili judiciari, cât și beneficiarii expertizelor întocmite de aceștia.

Onorariile pe care le primesc experții contabili judiciari, listele cuprinzând experții contabili judiciari, precum și listele specializărilor au constituit principalele subiecte de discuție, președintele Consiliului Superior al CECCAR subliniind faptul că rezultatul pe care îl vizează discuțiile pe aceste teme este o mai bună calitate a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară, care reprezintă probe solide în dosare în interes public.

Marcel Bulinschi, președintele Comisiei de disciplină a Filialei CECCAR Bacău, a prezentat situația experților contabili la nivel local, din care a reieșit o scădere semnificativă comparativ cu anii anteriori atât în ceea ce privește numărul specialiștilor în domeniu, cât și lucrările pentru care instituțiile au solicitat serviciile membrilor CECCAR.

„Legiuitorul a stabilit clar prin legislația primară o diferență între expertizele combinate – contabilitate cu componentă fiscală, și expertizele fiscale, stabilind profesiile care dețin competențele necesare pe care trebuie să le dețină profesionistul care elaborează astfel de expertize. Există reglementările contabile, reglementările fiscale și, bineînțeles, reglementările privind evaluările în scop financiar-contabil. Ca legislație primară avem Legea contabilității nr. 82/1991 și Codul fiscal. Totodată, Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare prevede pentru specializarea Contabilitate o clasificare a expertizelor judiciare care pot dispuse, printre care menționăm Contabilitate – Societăți comerciale și alte entități economice, care, în mod evident, include și evaluarea economico-financiară și contabilitate-fiscalitate. Din punctul nostru de vedere, calitatea de expert contabil  este suficientă pentru a face expertize judiciare în aceste specializări”, a precizat Robert Aurelian Șova.

„Potrivit legii contabilității, expertul contabil răspunde pentru situațiile financiare – conform normelor naționale și internaționale. Situațiile financiare trebuie să îndeplinească niște criterii, să prezinte o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței financiare. Atât timp cât situațiile financiare înglobează toate aspectele legate de contabilitate, de conformare fiscală și de evaluare, iar calitatea de expert contabil este singura recunoscută pentru semnarea și prezentarea situațiilor financiare, este evident că legiuitorul a avut în vedere ca toate acele competențe pe care le utilizezi în realizarea situațiilor financiare să fie recunoscute pentru profesia respectivă. De-a lungul timpului, începând cu 1999, ca urmare a modificărilor legislative, aceste competențe au rămas subînțelese pentru expertul contabil și pentru că acestea nu erau explicit prezentate în cadrul legal, în OG nr. 65/1994, dar o parte dintre acestea au fost explicit prezentate pentru diverse alte profesii înființate ulterior, s-a creat confuzie, interpretându-se că un expert contabil nu putea să întocmească și să depună declarații fiscale, nu putea să facă evaluări de business etc. pentru că acestea erau cuprinse în alte acte normative care nu priveau profesia contabilă. Cred că și dumneavoastră, ca reprezentanți ai sistemului judiciar, le-ați întâlnit de-a lungul timpului. În 2017, având în vedere aceste aspecte care au apărut în practică, legea a clarificat care sunt competențele expertului contabil, mai ales din perspectiva expertizei contabile judiciare. Legat de relația contabilitate-fiscalitate, există clar în art. 6 definite expertizele contabile judiciare cu componentă fiscală și, totodată, apar evaluările în scop financiar-contabil în lista de activități pe care le poate desfășura expertul contabil”, a mai adăugat președintele CECCAR.

Cu referire la cazurile penale, Robert Aurelian Șova a făcut trimitere la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prevede că în cazurile penale, respectiv cele care privesc evaziunea, expertiza trebuie să fie contabilă cu componentă fiscală, completând, totodată, că expertul contabil ar trebui să răspundă doar pentru aplicarea normelor contabile și nu pentru realitatea tranzacțiilor.

În ceea ce privește diferența dintre expertizele financiar-contabile cu componentă fiscală și cele pur fiscale, președintele Consiliului Superior al CECCAR a subliniat că se vorbește despre expertiză fiscală atunci când obiectivele lucrării nu implică aplicarea reglementărilor contabile.

Reprezentanții instituțiilor beneficiare ale expertizelor contabile judiciare din județul Bacău și-au exprimat deschiderea spre dialog și colaborare, exprimându-și convingerea că discuțiile din cadrul întâlnirii vor conduce la identificarea unor măsuri de înlăturare a problemelor existente și la eficientizarea procesului de expertiză contabilă judiciară.

Printre problemele pe care reprezentanții instituțiilor le-au adus în atenția membrilor CECCAR se numără termenele de realizare a expertizelor, astfel încât să nu fie afectată durata de soluționare a cauzelor, opiniile cuprinse în rapoartele de expertiză și respectarea obiectivelor lucrărilor în care sunt desemnați experții contabili judiciari.

Pentru soluționarea cât mai rapidă și într-un mod corect a cauzei, recomandarea reprezentanților instituțiilor beneficiare ale expertizelor contabile judiciare este ca atunci când obiectivele nu sunt clare, experții contabili judiciari să se adreseze direct instanței de judecată, care va aduce lămuririle necesare.

În stabilirea onorariilor sunt avute în vedere trei criterii impuse de lege – volumul, complexitatea și gradul științific al expertului, toate părțile implicate în discuțiile de la Bacău exprimându-și disponibilitatea de a identifica eventuale soluții pentru stabilirea unor onorarii care să reflecte cât mai bine calitatea lucrărilor întocmite de experții contabili.

Concluzia unanim acceptată la finalul discuțiilor a fost că organizarea unor astfel de întâlniri este benefică ambelor părți, reprezentanții acestora dezbătând problemele și identificând, împreună, posibile soluții pentru îmbunătățirea cadrului de desfășurare a expertizelor judiciare, în scopul creșterii calității rezultatelor acestora în interes public.