„Rolul” cratimei în istorie
Numărul 35, 11-17 sept. 2018 » La început a fost cuvântul...
Am mai avut prilejul ca, în spațiul rezervat rubricii de față, să ne referim la semnele de punctuație. Încă de pe vremea Oracolului din Delphi, s-a demonstrat că simpla mutare a unei virgule într-o frază poate să producă efecte diametral opuse. La fel și cratima. Aparent, este un semn ortografic fără prea mare importanță. Rolul cratimei este acela de a lega sau de a despărți cuvinte în silabe sau elementele aflate în interiorul unui cuvânt.
Înainte de a prezenta câteva exemple, reamintim un „eveniment” apreciat drept „cea mai costisitoare cratimă din istorie”. Despre ce este vorba? Ei bine, la 27 iulie 1962, racheta care transporta sonda Mariner 1 a fost lansată în condițiile în care din codul sursă al programului care calcula traiectoria a lipsit o… cratimă. În aceste condiții, lansarea a eșuat, iar sonda a explodat la câteva minute după lansare. Paguba s-a ridicat la 80 milioane de dolari. Nu elementele de ordin tehnic și economic se cer analizate în acest caz, ci efectele erorii grave dintr-un text de specialitate.
Să revenim, însă, la tema noastră.
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) identifică 13 situații în care se folosește cratima. Nu este cazul să copiem ampla demonstrație. Ne vom limita la unele erori mai frecvente, cum ar fi absența cratimei în folosirea unor verbe, în atașarea unor prefixe și sufixe. De exemplu, în cuvinte precum „ex-ministru”, „ex-președinte”. Nu mai puține sunt situațiile în care, de asemenea, se omite cratima, cum ar fi cuvintele „împrumutate” și numele de locuri a căror parte finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare, precum: „Bruxelles-ul”, „acquis-ul comunitar”, menționarea unor numerale cum sunt „al XX-lea”, „al 13-lea” etc. Toate cele 13 cazuri din DOOM sunt importante, așa că nu vom da al n-lea exemplu deoarece, cum s-a văzut, avem de-a face cu o temă aparent extrem de simplă, dar a cărei complexitate nu se dezvăluie decât printr-un studiu adecvat. Succes! (T.B.)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național