România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziții în Indicele Prosperității, și se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de țări, potrivit unui comunicat al Erste Group citat de Agerpres. „Erste Group și Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediție a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o ușoară creștere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziții, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură țară, s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperității. Austria deține cea mai bună poziție în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperității din ECE”, arată autorii raportului.

Potențialul României de a-și crește prosperitatea este dat de sistemul educațional, clasat pe locul 39 în lume

Indicele Prosperității Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici și măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăția materială, cât și bunăstarea socială. Indicele clasifică țările în funcție de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administrație publică, educație, sănătate, siguranță și securitate, libertate personală, capital de încredere și mediul natural. Ediția de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condițiile de trai, sănătate și educație.

„Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societății - impunând un nou nivel de cooperare, coordonare și solidaritate”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste.

Indicele reflectă creșterea remarcabilă a prosperității în ECE din ultimele trei decenii și convergența nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut și așteptările oamenilor și costul vieții, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu și cu creșterea gradului de satisfacție privind nivelul de trai.

Potrivit autorilor studiului, acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinții lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieții de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global și, în special, prin comparație cu tinerii de aceeași vârstă din Europa Occidentală.

Marile speranțe ale oamenilor de a duce o viață mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populației a contribuit la creșterea migrației în regiune. În România, aproape 20% din populația activă a emigrat începând cu anul 2004, arată sursa citată.

„Pentru a face față unui mediu social și economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranți au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populația activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificați, cât și necalificați au plecat în căutarea unui loc de muncă, deși cei cu studii superioare au emigrat mai des și au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.

Creșterea costului vieții a influențat indicatorii de prosperitate. În România, prețurile bunurilor și serviciilor au crescut cu 257% între 2000 și 2017, comparativ cu 98% în Ungaria și cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creșterilor salariale în România, Croația, Cehia, Estonia și Slovacia nu a depășit 3 euro pe oră, față de 10 euro în Franța. Costul ridicat al vieții și salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanția unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procentaj din UE, subliniază raportul.

Potrivit acestuia, însă, potențialul României de a-și crește prosperitatea este dat de sistemul educațional, clasat pe locul 39 în lume. „Mai exact, un nivel ridicat al educației – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenților, cât și cel al absolvenților sunt în creștere. Cererea în domeniul educației terțiare a crescut exponențial de la căderea comunismului, unele țări din ECE înregistrând o creștere de 168% a ratei înscrierilor. Totuși, ca pondere în PIB, finanțarea publică a învățământului superior în ECE ajunge la doar 30% – 40% din fondurile alocate în mod obișnuit în Europa Occidentală”, se mai menționează în document.

Economia cunoașterii ar putea deveni următorul motor al creșterii pentru țările din ECE, inclusiv în România

Cu un număr tot mai mare de start-up-uri și cu rate ale ocupării forței de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt șanse reale ca economia cunoașterii să devină următorul motor al creșterii pentru țările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăși decalajele de competențe și pentru a crește numărul de absolvenți calificați, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung și să colaboreze cu sectorul privat, consideră autorii.

Capitalul uman în IT&C impulsionează inovațiile digitale și poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forței de muncă din țară. Contribuția sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.

Pe de altă parte, cel mai problematic aspect al prosperității în România este capitalul social încă slab. „Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperității în România. Un capital social scăzut are un impact esențial asupra atingerii prosperității generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziției complete către democrație și economia de piață. Legăturile și încrederea dintre cetățeni, precum și între cetățeni și instituții este substanțial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esențială pentru o diviziune a muncii bazată pe piață și pentru o piață a creditării eficientă și corectă. În plus, țările cu niveluri inițial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puțin severe în perioada 2007 – 2016”, subliniază documentul.

În context, acesta arată că îmbunătățirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziției și convergenței veniturilor în România, o țară în care mai bine de un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE și 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituții publice puternice și eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat și crearea bogăției.

„Educație, tehnologie și infrastructură, cu accent pe educație. Iată ce au spus majoritatea românilor că își doresc pentru a avea o viață prosperă. România are nevoie de investiții uriașe pentru a avansa pe lanțul valoric al economiei și pentru a face față provocărilor interne: demografia și emigrația, disparitățile geografice și calitatea vieții. Având în vedere că investițiile se situează sub nivelul de care are nevoie țara, noi ne concentrăm pe educația financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forțele proprii și în capacitatea lor de a dezvolta economia și de a-și îmbunătăți stilul de viață”, a declarat spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)