România a fost al șaptelea producător de bușteni din UE, în 2020
Telex » Știri
14 decembrie 2021
Producția totală de lemn rotund (bușteni) a Uniunii Europene a fost de 488 milioane metri cubi în 2020, cu 2% mai puțin decât în 2019, dar cu 21% mai mare decât în 2000, România fiind printre statele membre cu cel mai puternic avans, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. În 2020, Germania a fost cel mai mare producător de bușteni din UE (84 milioane metri cubi), urmată de Suedia (74,4 milioane metri cubi), Finlanda (60,23 milioane metri cubi), Franța (47,7 milioane meri cubi), Polonia (40,5 milioane metri cubi), Cehia (32,5 milioane metri cubi) și România (18,049 milioane metri cubi).
În ultimele două decenii, producția de bușteni a înregistrat cele mai mari creșteri în Țările de Jos (185%), Slovacia (73%), Germania (57%), Polonia (56%), Croația (43%) și România (37%).
Eurostat subliniază că lemnul este utilizat din ce în ce mult ca sursă de energie regenerabilă. Aproape un sfert (23%) din producția de bușteni a UE a fost utilizată în 2020 ca lemn de foc, iar restul a fost utilizată pentru producția cherestea și furnir sau celuloză și hârtie.
În cazul României, din producția totală de 18,049 milioane metri cubi de bușteni, doar 6,420 milioane metri cubi au fost utilizați ca lemn de foc în timp ce 11,629 milioane metri cubi au fost utilizați în scopuri industriale.
Producția totală de cherestea în UE a crescut cu aproximativ 11% în ultimele două decenii, ajungând la 108 milioane metri cubi în 2020. Germania și Suedia au fost cei mai mari producători de cherestea din UE, responsabile pentru 24%, respectiv 17% din producția totală a UE, urmate de Finlanda, Austria, Franța și România (cu o producție de aproape șase milioane de metri cubi).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice