Asumarea oficială, de către România, a Președinției rotative a Consiliului UE, a fost marcată, cum se știe, de o impresionantă manifestare găzduită de Ateneul Român. Cu acest prilej, cei mai înalți reprezentanți ai Uniunii Europene au relevat importanța evenimentului, au apreciat contribuția țării noastre la consolidarea UE și și-au exprimat convingerea că țara noastră își va exercita în cele mai bune condiții rolul său în conducerea organismelor executive la nivel comunitar.

În discursul său, președintele României, Klaus Iohannis, a spus:

„Domnule Președinte al Parlamentului European, dear Antonio Tajani,

Domnule Președinte al Consiliului European, dear Donald Tusk,

Domnule Președinte al Comisiei Europene, dear Jean-Claude Juncker,

Domnule Președinte al Senatului,

Doamnă Prim-ministru,

Distinși membri ai Colegiului Comisiei Europene,

Distinși invitați,

Doamnelor și domnilor,

Este o deosebită plăcere pentru mine să particip împreună cu dumneavoastră la lansarea oficială a primei Președinții a țării noastre la Consiliul Uniunii Europene.

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România preia un rol de prim-plan la nivel european.

Dacă privim puțin în urmă, întoarcerea țării noastre în familia europeană a reprezentat un deziderat de o importanță aparte, pentru care am depus toate eforturile la nivel național și pentru care cu toții am lucrat cu dedicație și profesionalism, având convingerea fermă că proiectul european este o construcție unică în lume, o construcție de pace și prosperitate, și singura cale de a asigura progresul comun al statelor europene.

Astăzi, cu aceeași convingere preluăm exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul principal de a contribui la consolidarea unui Europe mai coezive, mai unite, mai puternice.

Doamnelor și domnilor,

Primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene. Uniunea se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât și externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, migrația și securitatea în vecinătatea sa imediată și dincolo de continentul european.

Construirea Uniunii Europene de astăzi a fost posibilă pentru că părinții fondatori au crezut în proiectul european, în idealurile și în valorile sale.

Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că Uniunea Europeană este în mod incontestabil un proiect de succes, un proiect puternic și un proiect viabil.

Cei peste 60 de ani de pace de care s-a bucurat cea mai mare parte a continentului nostru stau mărturie forței, temerității și încrederii tuturor în capacitatea noastră de a coopera în mod eficient și sustenabil.

Ei sunt dovada că «uniți în diversitate» nu este un simplu motto, ci expresia faptului că Uniunea noastră este un proiect peren, capabil să se remodeleze mereu, fără a renunța la principiile și valorile fondatoare.

Distinși invitați,

Ca parte integrantă a acestei comunități europene, României îi revine acum misiunea de a avansa agenda noastră comună.

Știm cu toții că exercitarea unei Președinții este o misiune de înaltă responsabilitate, care presupune deopotrivă angajament și pragmatism pentru a putea răspunde de o manieră concretă, adecvată și realistă tuturor provocărilor.

Mai multă unitate și coeziune – aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele șase luni și pe care va trebui să o urmărim cu toții cu consecvență.

Avem o serie de dosare importante pe agenda europeană, precum negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, iar contextul Președinției României va fi marcat de alegerile pentru viitorul Parlament European.

Pe acest fond, va trebui să demonstrăm că, prin unitate și consens, putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun. Avem nevoie de mai multă coeziune în toate acțiunile noastre la nivelul Uniunii Europene, indiferent că vorbim de o Europă a convergenței, de o Europă mai sigură, de o creștere a rolului Europei ca actor global sau de valorile noastre comune. Coeziunea este, în viziunea noastră, un aspect esențial pentru a asigura avansarea proiectului european.

După cum spuneam, pe parcursul mandatului nostru de Președinție a Consiliului Uniunii Europene vor avea loc momente marcante pentru evoluția Uniunii Europene și avem încrederea că reuniuni de o semnificație aparte, precum Summitul de la Sibiu, vor oferi noi perspective Europei de mâine.

Îmi exprim dorința și speranța ca 9 mai 2019 să rămână în istoria proiectului european ca un moment de reafirmare a narativului unei Uniuni puternice și unite.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi avem plăcerea de a marca împreună începutul unei perioade de șase luni importante pentru țara noastră și pentru Uniune.

Ne propunem să reușim împreună, pe parcursul acestor luni, să consolidăm unitatea și coeziunea, într-un moment cu teste și mize importante pentru Uniunea noastră, Uniunea noastră Europeană, a tuturor.

Vă doresc succes și vă mulțumesc!”.

La rândul său, prezentându-și integral discursul în limba română, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat:

„Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.

Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:

Se apropie viitorul, se aude, se vede

Gândurile pe care le trimit spre el

se-ntorc mai repede ca altădată.

Și-mi trec scântei șuierând în viteză

prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că, în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături, le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că, uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia 1300 a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal de la Sevilla, din 1986, când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu”.

Evenimentul oficial a fost încheiat de discursul prim-ministrului României, Viorica Dăncilă:

„Domnule președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,

Domnule președinte al Consiliului European, Donald Tusk,

Domnule președinte al Parlamentului European, Antonio Tajani,

Domnule președinte al României, Klaus Iohannis,

Domnule președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Florin Iordache,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Am deosebita onoare și bucuria de a ura astăzi invitaților noștri bun venit la București! Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în cadrul acestui eveniment, în care marcăm un moment important pentru România: lansarea Președinției Consiliul Uniunii Europene.

Pentru mine, este un moment încărcat de emoție, pentru că astăzi, în această situație cu totul specială pentru țara mea, am onoarea de a vorbi în numele concetățenilor mei. Am onoarea de a vorbi în numele României, care, timp de 6 luni, va sta cu demnitate la masa la care se iau decizii importante ale Uniunii Europene.

Astăzi, românii se bucură de Președinția Consiliului Uniunii Europene, ocupă locul meritat în Europa, locul în care să primească același respect, aceleași drepturi și aceleași beneficii de care se bucură toți cetățenii europeni.

Cu acest gând voi reprezenta țara mea și pe concetățenii mei în următoarele 6 luni. România va conduce cu demnitate Consiliul Uniunii Europene.

Văd că, astăzi, se află aici o parte dintre arhitecții integrării noastre europene, o parte dintre cei care au contribuit la însușirea de către România a valorilor și acquis-ului comunitar. Le mulțumesc cu sinceritate și cu respect pentru contribuția lor.

Privind în urmă, cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost atunci când poporul român a adoptat, prin referendum, actuala Constituție a României. Aceea este linia de start de la care a început cu adevărat integrarea noastră. Atunci a avut loc actul de voință al poporului român de a se alinia și de a-și însuși valorile și principiile Uniunii Europene. Constituția adoptată atunci și care guvernează astăzi statul de drept din România este garanția cea mai puternică că țara noastră a pornit pe drumul ireversibil al integrării europene.

Constituția este reperul nostru european cel mai important, pentru că ea a fost elaborată în acord cu partenerii noștri europeni și a reprezentat linia de start în procesul de integrare euro-atlantică.

Astăzi, putem spune cu toată convingerea că ceea ce este european este și constituțional, iar, în egală măsură, ceea ce este constituțional este în deplin acord cu valorile și principiile europene.

Această Constituție ne spune astăzi, în momentul preluării președinției rotative, că Guvernul României are datoria de a gestiona dosarele europene pe perioada președinției.

Ca prim-ministru al României, îmi asum cu onoare și demnitate această înaltă responsabilitate în fața Europei și a celor peste 500 de milioane de cetățeni europeni.

Vom demonstra că România și-a câștigat pe deplin rolul și poziția de stat membru, cu drepturi depline, al Uniunii Europene.

Vom demonstra că România merită respectul comunității europene și statutul de partener egal în marea construcție europeană.

Vom demonstra că România este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus, în rând cu toate celelalte state membre.

Și vom arăta că România este bine pregătită să gestioneze dosarele importante aflate pe agenda europeană și să fie un mediator imparțial, care poate genera consens în plan european.

Le transmit, deci, tuturor românilor și partenerilor noștri europeni același mesaj: «Îndrăzniți să credeți în România! Îndrăzniți să credeți în capacitatea României de a conduce cu cinste și onoare Consiliul Uniunii Europene!».

Astăzi, mai mult ca niciodată, putem demonstra că poporul român este un popor cu adevărat european, atașat de valorile și aspirațiile din spațiul comunitar.

Și vreau să le spun partenerilor noștri că românii au fost, sunt și vor rămâne un popor proeuropean. Nu ne-am schimbat cu nimic opțiunea noastră proeuropeană și nu văd niciun motiv să ne-o schimbăm în viitor.

Dimpotrivă, ne dorim să participăm activ la deciziile majore ale Uniunii și iată că, astăzi, începem să o facem!

Ne dorim să fim parteneri egali și respectați în Uniunea Europeană și iată că, astăzi, România se așază la masa la care se discută și se decide viitorul Uniunii!

Ne dorim ca România, alături de toate celelalte state europene, să se bucure de aceleași beneficii pe care le oferă acest grandios proiect al unei Europe puternice și unite și iată că, astăzi, președinția României la Consiliul Uniunii începe sub semnul întăririi coeziunii dintre statele membre!

Coeziunea și unitatea reprezintă viziunea noastră la conducerea Uniunii!

Vă garantez că miniștrii guvernului pe care îl conduc vor gestiona cu toată seriozitatea dosarele vitale pentru prezentul și viitorul Uniunii Europene.

Suntem, totodată, conștienți de provocările pe care le avem în față. Nu le minimalizăm, dar nici nu le exagerăm. Le vom trata cu aceeași seriozitate și le vom răspunde cu realism și determinare.

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez dumneavoastră, astăzi, ca prim-ministru al unui stat pentru care aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat împlinirea unei aspirații naționale. Sistemul democratic, dezvoltarea economică și siguranța de care se bucură astăzi România sunt rezultatele tangibile ale acestui parcurs. Calea europeană a fost și rămâne alegerea noastră, iar în același timp suntem pe deplin conștienți de caracterul ireversibil al drumului pe care am pornit. Viitorul nostru se află mereu în față, nu în spate! Deci, mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit!

În același timp, însă, nu trebuie să uităm niciodată de unde am plecat. Este un imperativ valabil pentru toate statele membre ale Uniunii. Să ne amintim cu toții idealurile, principiile și valorile pe care s-a clădit proiectul european. Am pornit de la convingerea că, împreună, vom fi cu adevărat mai puternici pe plan mondial și că interesele naționale vor fi împlinite într-o mai mare măsură în cadrul Uniunii decât în afara ei.

Dacă vrem ca Uniunea să meargă înainte, atunci trebuie să mergem cu toții înainte. Nimeni nu poate fi lăsat în urmă.

Dacă vrem ca Uniunea să fie mai puternică, atunci toate statele membre trebuie să fie puternice, iar cei mai slabi trebuie ajutați să devină mai puternici.

Iar dacă vrem ca Uniunea să fie respectată pe plan internațional, atunci trebuie ca, în primul rând, noi să ne respectăm între noi și să realizăm că fiecare stat membru are o contribuție certă la valoarea întregii Uniuni.

Și nu suntem deloc puțini cei care ne dorim o Europă mai unită. Președintele Comisiei Europene, domnul Jean Claude Juncker, spunea în Carta Albă privind Viitorul Uniunii că: «pe măsură ce stabilim încotro vrem să ne îndreptăm, trebuie mereu să ne amintim că momentele în care Europa a fost în cea mai bună formă au fost cele în care am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că putem avea un viitor împreună».

Acesta este și motivul nostru pentru care ne propunem ca, în mandatul președinției noastre, Uniunea să meargă în același ritm și cu aceeași cadență. Și vom susține, în primul rând, acele decizii care se vor afla deasupra diferențelor politice, deasupra varietății naționale, deasupra diferențelor de dezvoltare și care pot contribui astfel la întărirea coeziunii între statele membre.

Vom promova ceea ce ne unește și vom restrânge ceea ce ne desparte.

Îmi doresc cu sinceritate ca, după mandatul nostru la Președinția Consiliului, Uniunea Europeană să fie mai solidă, mai unită și mai solidară.

Acesta este spiritul Uniunii Europene. Aceasta este viziunea pe care o va urma România în cele 6 luni în care va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

În final, mulțumesc încă o dată Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene, Comisiei Europene, Parlamentului European și celorlalte președinții rotative pentru colaborarea fructuoasă care ne-a permis să ne pregătim corespunzător pentru acest moment. Am convingerea că unirea face puterea și vă adresez invitația de a continua să lucrăm împreună pentru o președinție de succes a României la Consiliul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc!”.

***

Florin Toma a preluat, începând cu 1 ianuarie, președinția Accountancy Europe

În contextul preluării de către România a Președinției rotative a Consiliului UE, consemnăm un moment semnificativ care relevă locul și rolul contabililor români în spațiul european. Reamintim, astfel, că expertul contabil român Florin Toma, membru al organizației noastre profesionale, a fost ales președinte al Accountancy Europe. Mandatul său, de doi ani, a început la 1 ianuarie 2019, odată cu „sezonul românesc” în conducerea Consiliului UE. Este încă un fapt semnificativ, care reconfirmă locul și rolul important al profesioniștilor contabili din țara noastră în procesul de consolidare, pe toate planurile, a Uniunii Europene.

CECCAR a susținut activ candidatura lui Florin Toma pentru cele două mandate de vicepreședinte deținute anterior, susținere care a contat și pentru alegerea sa în funcția de președinte al Accountancy Europe. Accountancy Europe (denumită anterior Federația Experților Contabili Europeni – FEE) reunește 51 de organizații profesionale din 37 de țări, incluzând un milion de profesioniști contabili, auditori și consultanți și este înscrisă în Registrul de transparență al UE. Accountancy Europe reprezintă profesia contabilă în dezbaterile referitoare la politicile europene în domenii precum raportare și transparență, audit, fiscalitate, buna guvernanță și sustenabilitate economică, finanțe și investiții și probleme profesionale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)