La începutul lunii noiembrie, România a preluat oficial, pentru o perioadă de un an, președinția rotativă a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Potrivit secretarului de stat pentru relații interinstituționale și juridice în Ministerul Afacerilor Externe, Cristian Winzer, obiectivul major pe care țara noastră și-l propune pe durata exercitării acestui mandat îl reprezintă relansarea SUERD, prin repunerea sa pe agenda politică națională a statelor membre ale Strategiei și prin implicarea activă în procesul de revizuire a Planului de acțiune SUERD.

„Suprapunerea pentru o perioadă de șase luni a președințiilor SUERD și a Consiliului Uniunii Europene, deținute de România, conferă cadrul adecvat pentru promovarea activă la nivel european a strategiilor macro-regionale. Este, totodată, momentul oportun pentru sporirea vizibilității SUERD, prin promovarea unor proiecte de succes la nivel local, național sau regional. Scopul este acela al demonstrării valorii adăugate a cadrului de cooperare regională pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare și pentru sporirea interconectivității între statele participante la strategiile macro-regionale ale Uniunii Europene”, a subliniat secretarul de stat.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este una dintre cele patru strategii macroregionale ale UE, inițiată și promovată cu succes de către România și Austria și andosată de Consiliul European în anul 2011. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene și un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, asumată de statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia UE pentru Regiunea Dunării participă 14 state: nouă state membre ale UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia este structurată pe patru mari obiective: ▪ interconectarea regiunii Dunării; ▪ protejarea mediului în regiunea Dunării; ▪ creșterea prosperității în regiunea Dunării; ▪ consolidarea regiunii Dunării.

România coordonează trei arii prioritare (număr maxim permis statelor membre): ▪ navigația pe căile navigabile interioare (prin Ministerul Transporturilor, împreună cu Austria), ▪ promovarea culturii, turismului și a contactelor directe dintre oameni (prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Departamentul pentru Relații Interetnice, împreună cu Bulgaria) și ▪ gestionarea riscurilor de mediu (prin Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Ungaria).