România a urcat o poziție, pentru al doilea an consecutiv, și a ajuns pe locul 43 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social 2022, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială din 169 de țări, efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.

Anul acesta, România nu mai este pe ultimul loc din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ocupând penultima poziție, înaintea Bulgariei, care se clasează pe locul 44. România înregistrează 76,89 de puncte din 100, un scor ușor mai scăzut față de anul precedent, dar care o plasează în rândul țărilor din a doua categorie (după ce anul trecut s-a regăsit printre țările din a treia categorie), după Barbados, Argentina și Ungaria, informează Agerpres.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 169 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), pentru cele care țin de bunăstare (accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului) și pentru elementele care țin de oportunități (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată). În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.

„Cu toate că traversăm o perioadă dominată de pandemia de COVID-19, de provocări legate de schimbările climatice și de turbulențe economice și politice, calitatea vieții și bunăstarea socială s-au îmbunătățit la nivel mondial, chiar dacă cu doar 0,37 puncte comparativ cu anul trecut. Însă studiul atrage atenția că este posibil ca anul viitor să vedem pentru prima dată un regres al indicelui de progres social. Și avansul României este mai degrabă lent, dar cred că ar putea accelera, dacă am reuși să valorificăm punctele forte ale țării noastre, precum poziția geografică și resursele naturale, forța de muncă competitivă, competențele tehnice și infrastructura de date, politicile fiscale care susțin creșterea și fondurile europene semnificative, prin creșterea investițiilor în educație, sănătate, infrastructură și în cercetare și dezvoltare", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

România înregistrează un ușor progres în clasamentul mondial comparativ cu anul trecut privind nevoile de bază (locul 40), urcând o poziție, și o scădere, coborând o poziție, pentru elemente care țin de oportunități (locul 46) și bunăstare (locul 51). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, printre scorurile cele mai bune menționate de Indicele de Progres Social 2022 se numără hrana și îngrijirea medicală de bază și locuința (ambele pe locul 34), urmate de siguranța personală (locul 35), accesul la comunicații și informații (locul 36) și accesul la educație avansată (locul 44). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt sănătatea și bunăstarea (locul 81), apa și salubritatea (locul 70) și accesul la educația de bază (locul 65).

La nivel global, Norvegia se menține în poziția de lider, înregistrând un scor de 90,74 de puncte. Pe locurile următoare se situează Danemarca și Finlanda, iar pe ultimele se află Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt în primele două categorii ale clasamentului mondial, Danemarca (2), Finlanda (3) și Suedia (6) având un nivel ridicat al calității vieții. Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (23), Slovenia (27), Lituania (29), Letonia (32), Croația (34), Slovacia (35), Polonia (39), Ungaria (42), România (43) și Bulgaria (44).

În perioada 2011-2022, indicele global a crescut cu 5,40 puncte, ajungând la 65,24 în 2022, deși creșterile înregistrare nu sunt distribuite uniform la nivelul tuturor componentelor analizate. În perioada menționată, 159 dintre țările analizate (94%) au cunoscut o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale, dintre care 79 de țări (47%) au înregistrat o creștere de cel puțin cinci puncte.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)