România are, după Ucraina, cea mai mare suprafață de păduri înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO
Numărul 12, 2-8 aprilie 2019 » Roza vânturilor
România deține cea mai mare suprafață de păduri înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, după Ucraina, a afirmat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, în cadrul unui workshop internațional privind siturile de fag aflate în patrimoniul UNESCO, organizat la Sibiu, informează Agerpres.
„Anul 2019 este un an important pentru România, avându-se în vedere că ne-am angajat ca, în acest an, să organizăm acest workshop de la Sibiu pentru elaborarea Ghidului de bune practici privind managementul pădurilor din zona tampon a Siturilor UNESCO. La această dată, după definitivarea listei cu păduri UNESCO, care a avut loc la Adunarea Generală a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care s-a desfășurat la Cracovia, în perioada 4-12 iulie 2017, România are, după Ucraina, cea mai mare suprafață de păduri înscrisă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Dintre mărturiile excepționale ale istoriei umanității și ale istoriei naturale, cele mai valoroase sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO, pentru că salvarea și conservarea lor sunt importante pentru comunitatea mondială. România se bucură cu asemenea mărturii ale naturii care, prin valoarea lor, au fost incluse în Patrimoniul Mondial (...)”, a spus Ioan Deneș.
În prezent, România are cea mai mare suprafață de fag din Uniunea Europeană, de 23.983 hectare ( 26,7%), iar Ucraina cea mai mare suprafață de păduri de fag din Europa, de 26.742 hectare (29,8%).
În anul 2019, țara noastră coordonează activitățile celor 12 state – Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Italia, România, Slovenia, Spania, Ucraina, Germania, Slovacia, legate de seria transnațională a sitului.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice