Țara noastră are rezultate bune în ceea ce privește conectivitatea și numărul absolvenților în domeniul TIC

Comisia Europeană (CE) a publicat rezultatele Indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022, care urmărește progresele înregistrate în domeniul digital în statele membre ale UE, iar România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE, cu un scor de 30,6 puncte, față de o medie pe ansamblul UE de 52,3 puncte, informează un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. În plus, în cazul României, „este important de remarcat faptul că avansul său anual relativ este inferior celui al țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4)”, se precizează în documentul Comisiei Europene.

Pe de o parte, România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57%) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87%) depășește media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100% a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030.

Procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații este, în România, de 17%

„Cu toate acestea, performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17%) sunt cele mai scăzute din UE”, se arată în documentul menționat.

Cu un sprijin pentru investiții de aproape 6 miliarde euro (20,5% marcare digitală), Planul Național de Redresare și Reziliență al României include măsuri semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât și investiții) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entități publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe. „O structură de guvernanță flexibilă, care să evite fragmentarea și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul Planului Național de Redresare și Reziliență”, consideră Executivul comunitar.

La nivelul UE, adoptarea tehnologiilor digitale esențiale de către întreprinderi este scăzută

La nivel comunitar, raportul relevă că, în timpul pandemiei COVID-19, statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește eforturile lor de digitalizare, dar încă nu au reușit să elimine lacunele din domeniile competențelor digitale, transformării digitale a IMM-urilor și implementării rețelelor 5G avansate. Mecanismul de redresare și reziliență, în cadrul căruia aproximativ 127 de miliarde euro sunt alocate reformelor și investițiilor în domeniul digital, oferă o oportunitate fără precedent de a accelera transformarea digitală pe care UE și statele sale membre nu își pot permite să o rateze.

Constatările arată că, deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, adoptarea tehnologiilor digitale esențiale de către întreprinderi, cum ar fi inteligența artificială (IA) și volumele mari de date, rămâne scăzută. Trebuie să se intensifice eforturile pentru a se asigura implementarea deplină a infrastructurii de conectivitate (în special 5G) care este necesară pentru servicii și aplicații extrem de inovatoare. Competențele digitale reprezintă un alt domeniu important în care statele membre trebuie să facă în mai mare măsură progrese.

„DESI arată domeniile în care este necesar să ne intensificăm activitatea, de exemplu în ceea ce privește stimularea digitalizării industriei, inclusiv a IMM-urilor. Trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a ne asigura că toate IMM-urile, toate întreprinderile și toate sectoarele industriale din UE beneficiază de cele mai bune soluții digitale și au acces la o infrastructură de conectivitate digitală de talie mondială”, a declarat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia, în topul clasamentului statelor membre ale UE

Raportul relevă că Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia se situează, în continuare în fruntea clasamentului statelor membre ale UE. Cu toate acestea, chiar și fruntașii se confruntă cu lacune în domenii-cheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi IA și volumele mari de date, rămâne sub 30% și foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75% și deficitul larg răspândit de personal calificat, care încetinește progresul general și conduce la excluziune digitală.

 Se observă o tendință generală pozitivă de convergență: UE continuă să își îmbunătățească nivelul de digitalizare, iar statele membre care au pornit de la niveluri mai scăzute recuperează treptat decalajul, crescând într-un ritm mai rapid. În special, Italia, Polonia și Grecia și-au îmbunătățit în mod substanțial punctajele DESI în ultimii cinci ani, ca urmare a faptului că au pus în aplicare investiții susținute, au acordat o atenție politică sporită sectorului digital și au beneficiat, totodată, de finanțare europeană.

Deficitul de specialiști în domeniul TIC, un obstacol semnificativ pentru redresarea și competitivitatea întreprinderilor din UE

Întrucât instrumentele digitale devin o parte integrantă a vieții de zi cu zi și a participării în societate, persoanele care nu dispun de competențe digitale adecvate riscă să fie lăsate în urmă. Doar 54% din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază. Obiectivul deceniului digital este de cel puțin 80% până în 2030. În plus, deși 500.000 de specialiști în domeniul TIC au intrat pe piața forței de muncă între 2020 și 2021, cele 9 milioane de specialiști în domeniul TIC din UE sunt cu mult sub obiectivul UE de 20 de milioane de specialiști până în 2030 și nu sunt suficiente pentru a elimina deficitul de competențe cu care se confruntă în prezent întreprinderile. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din UE (55%) au raportat dificultăți în ocuparea posturilor vacante de specialiști în domeniul TIC. Aceste deficit reprezintă un obstacol semnificativ pentru redresarea și competitivitatea întreprinderilor din UE. Lipsa competențelor specializate frânează, de asemenea, eforturile depuse de UE pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Prin urmare, sunt necesare eforturi considerabile pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă.

Numai 55% din IMM-urile din UE au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea

În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor-cheie, în timpul pandemiei COVID-19, întreprinderile au încurajat utilizarea soluțiilor digitale. De exemplu, utilizarea cloud computingului a atins 34%. Cu toate acestea, utilizarea IA și a volumelor mari de date de către întreprinderi este de numai 8% și, respectiv, 14% (obiectiv de 75% până în 2030). Aceste tehnologii-cheie aduc un potențial imens de inovare semnificativă și de sporire a eficienței, în special în rândul IMM-urilor. La rândul lor, doar 55% dintre IMM-urile din UE au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea (obiectiv: minimum 90% până în 2030), ceea ce indică faptul că aproape jumătate dintre IMM-uri nu beneficiază de oportunitățile create de sectorul digital.

În UE, acoperirea rețelelor care conectează clădirile cu fibră optică a ajuns la 50% din gospodării

CE a publicat, totodată, un sondaj în rândul întreprinderilor privind economia bazată pe date. În 2021, conectivitatea de ordinul gigabiților a crescut în continuare în Europa. Acoperirea rețelelor care conectează clădirile cu fibră optică a ajuns la 50% din gospodării, acoperirea globală a rețelei fixe de foarte mare capacitate ajungând până la 70% (obiectiv de 100% până în 2030). Acoperirea 5G a crescut, de asemenea, anul trecut, ajungând la 66 % din zonele populate din UE. Cu toate acestea, asignarea spectrului, o condiție prealabilă importantă pentru lansarea comercială a tehnologiei 5G, nu este încă finalizată: s-au asignat doar 56% din spectrul total armonizat 5G, în marea majoritate a statelor membre (Estonia și Polonia sunt excepții). În plus, unele dintre cifrele privind acoperirea foarte ridicată se bazează pe utilizarea în comun a spectrului de frecvențe 4G sau a spectrului 5G de bandă joasă, ceea ce nu permite încă implementarea deplină a aplicațiilor avansate. Eliminarea acestor lacune este esențială pentru valorificarea potențialului tehnologiei 5G și pentru facilitarea unor noi servicii cu o valoare economică și societală ridicată, cum ar fi mobilitatea conectată și automatizată, tehnologia avansată, sistemele energetice inteligente sau e-sănătatea. De asemenea, Comisia a publicat studii privind prețurile serviciilor mobile și fixe în bandă largă în Europa în 2021 și acoperirea de bandă largă în Europa.

Furnizarea online de servicii publice esențiale este larg răspândită în majoritatea statelor membre ale UE. În perspectiva introducerii identității digitale europene și a portofelului european pentru identitatea digitală, 25 de state membre au cel puțin un sistem de identificare electronică, însă numai 18 dintre acestea au notificat unul sau mai multe sisteme de identificare electronică în temeiul Regulamentului e-IDAS, care este un factor-cheie pentru securitatea tranzacțiilor digitale transfrontaliere.

*

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii și a unor metode de colectare specializate. DESI ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)