România a pierdut trei locuri în ierarhia mondială a competitivității în 2022, clasându-se pe poziția 51 din 63 de economii analizate, conform datelor Anuarului Competitivității Mondiale, ediția 2022, citate de Centrul de Informare Tehnologică - CIT-IRECSON, relatează Agerpres. „România pierde 15 locuri în 2022 la «Performanța economică» (ocupând locul 55) și trei locuri la «Eficiența guvernului» (ocupând locul 47), dar urcă două locuri la «Eficiența mediului de afaceri» (ocupând locul 50). În ceea ce privește «Infrastructura», situația este similară cu cea din 2021 (locul 48). «Performanța economică» a scăzut prin modul în care s-a mișcat economia în general, reflectat prin valorile indicatorilor macro-economici care arată că motorul economic este într-o treaptă de viteză inferioară (a scăzut 15 locuri față de 2021), prin faptul că a pierdut în competitivitate la comerțul internațional (a scăzut patru locuri față de 2021), investițiile internaționale (a scăzut două locuri față de 2021), angajarea forței de muncă (a scăzut 16 locuri față de 2021) și la prețuri (a scăzut 15 locuri față de 2021)”, se arată într-un comunicat al CIT-IRECSON.

Potrivit sursei citate, la toți subfactorii „Performanței economice”, au fost înregistrate scăderi în 2022 față de 2021, iar la cea mai mare parte dintre aceștia, scăderile sunt foarte mari, de 15 locuri. Indicatorul „Eficiența guvernului” a scăzut 8 locuri față de 2021, prin modul în care au fost gestionate finanțele publice.

În schimb au fost înregistrate ușoare îmbunătățiri în ceea ce privește politica taxelor, care înregistrează un plus de eficiență, în special în privința colectării acestora și „legislației mediului de afaceri”, unde au fost înregistrate creșteri de un loc față de 2021.

„Productivitatea și eficiența”, care a urcat trei locuri față de 2021 alături de „Valorile și atitudinile mediului de afaceri”, care a urcat două locuri, precum și „Finanțele” (avans de un loc față de 2021) au condus la creșterea competitivității la factorul „Eficiența mediului de afaceri” (locul 50), subliniază sursa citată.

În privința factorului „Infrastructura”, România ocupă aceeași poziție ca în 2021 (locul 48) din cauză că nu a avansat deloc la infrastructura de „Sănătate și mediu” și la infrastructura de „Educație”. În schimb, la „Infrastructura de bază” a avansat șapte locuri față de 2021, iar la „Infrastructura tehnologică”, cinci locuri față de 2021.

Conform datelor din Anuarul Competitivității 2022, printre punctele slabe ale competitivității economiei românești se numără la categoria Performanța economică: investițiile românești în străinătate (% din PIB) – locul 63, balanța contului curent (% din PIB) – locul 60, balanța de comerț (% din PIB) – locul 56, creșterea reală a cheltuielilor guvernamentale – locul 56, reziliența economiei – locul 56, șomajul în rândul tinerilor – locul 54, inflația – locul 52, veniturile obținute din turism (% din PIB) – locul 48.

De asemenea, puncte slabe sunt și la Eficiența guvernului, respectiv rata contribuțiilor pentru asigurările sociale în cazul angajaților (locul 63), finanțarea pensiilor (locul 59), care nu este adecvată viitorului, transparența politicii guvernamentale (locul 56), care este scăzută, piețele de capital (locul 55), care sunt greu accesibile, deficitul bugetar guvernamental (% din PIB) – locul 53, stimulentele pentru investițiile străine – locul 50, care nu sunt suficient de atractive, adaptabilitatea politicilor guvernului la nevoile economiei – locul 51; la Eficiența mediului de afaceri: responsabilitatea socială a mediului de afaceri (locul 63), răspândirea uceniciei (locul 62), competențele antreprenoriale în rândul managerilor (locul 60), serviciile bancare și financiare (locul 60), care nu sprijină suficient mediul de afaceri, capitalul de risc (locul 59), care nu este ușor disponibil pentru companii, activele sectorului bancar (% din PIB) – locul 58.

Nu în ultimul rând, există minusuri și la Infrastructură: parteneriatele public-privat (locul 60), care sprijină prea puțin dezvoltarea tehnologică, infrastructura sănătății (locul 58) necorelată cu nevoile populației, dezvoltarea transferului de cunoștințe între mediul de cercetare și mediul de afaceri (locul 58), dezvoltarea sustenabilă (locul 57), care nu este o prioritate a companiilor, calitatea vieții populației (locul 57), managementul educației (locul 56), care nu răspunde nevoilor mediului de afaceri, finanțarea dezvoltării tehnologice (locul 53) – prea puțin disponibilă, precum și reglementările din mediul de cercetare-dezvoltare (locul 52) – nu sprijină suficient inovarea.

Rezultatele Anuarului Competitivității Mondiale 2022 arată nevoia societății românești de a întreprinde măsuri urgente pentru a face față celor trei provocări actuale, respectiv: presiunile inflaționiste, conflictele geopolitice și blocajele lanțurilor de aprovizionare.

Danemarca, liderul mondial al competitivității

Pe de altă parte, la nivel global, analiza arată că Danemarca este liderul competitivității mondiale în 2022, fiind pentru prima oară în cei 34 de ani de istorie ai anuarului când ocupă această poziție, devansând Elveția, fostul lider al clasamentului în 2021, care a trecut acum pe locul 2. „Danemarca continuă ascensiunea începută încă din 2020, demonstrând o puternică performanță economică susținută de o infrastructură pe măsură. Top 5 este completat în ordine de Singapore (lider al competitivității doi ani consecutivi, 2019 și 2020), Suedia și Hong Kong SAR. Europa își arată și în 2022, forța competițională, Danemarca, Elveția și Suedia ocupând trei poziții în Top 5, prezența lor în vârful ierarhiei competitivității mondiale arătând abilitatea acestora de a lupta contra crizei din sănătate și a crizei economice în contextul turbulențelor generate de conflictul din Ucraina”, se menționează în comunicatul institutului. Clasamentul celor 10 țări conducătoare în ierarhia mondială a competitivității este completat de Olanda (locul 6 - scade două locuri față de 2021), Taiwan (locul 7 - urcă un loc față de 2021), Finlanda (locul 8 - urcă trei locuri față de 2021), Norvegia (locul 9 - coboară trei locuri față de 2021) și SUA (locul 10 - stagnează față de 2021).

Cele mai mari creșteri ale competitivității în Europa le-au înregistrat Croația (urcă 13 poziții în 2022), Cehia (urcă opt poziții în 2022), Islanda (urcă cinci poziții în 2022), Estonia (urcă patru poziții în 2022), Finlanda, Belgia, Letonia, Spania și Ungaria (toate urcând trei poziții în 2022).

Cele mai mari descreșteri ale competitivității în Europa le întâlnim la Cipru (scade șapte poziții în 2022), Portugalia (scade șase poziții în 2022), Marea Britanie (scade cinci locuri în 2022), Polonia și România (pierd câte trei locuri fiecare în 2022).

„Datele colectate în vederea analizei arată că presiunea inflației afectează majoritatea economiilor studiate, aceasta amplificând blocajele deja problematice ale lanțului de aprovizionare din întreaga lume. Managementul firmelor percepe presiunea inflaționistă, conflictele geopolitice și blocajele lanțului de aprovizionare ca având un impact major asupra afacerilor, mai mare decât reglementările privind emisiile cu efect de seră și disparitățile socio-economice”, se menționează în comunicat .

Anuarul Competitivității Mondiale face o analiză a competitivității a 63 de economii, folosind 235 indicatori (Rusia și Ucraina nu fac parte din această ediție), fiind un punct de referință la nivel internațional, perceput ca o autoritate în lumea economică.

Acesta se publică neîntrerupt, începând cu anul 1989; două treimi din informații vin din surse naționale, regionale și internaționale, iar o treime sunt furnizate de Sondajul anual de opinie WCY în mediul de afaceri. Anuarul oferă garanția unor date actualizate și de încredere, asigurate de o rețea de 56 de instituții partenere din întreaga lume.

Ediția anuarului din 2022 reprezintă un tablou al competitivității economiilor naționale/regionale realizat pe baza datelor statistice aferente anului 2021 și informațiilor obținute în 2022 prin sondajul anual de opinie în mediul de afaceri.

Conform Anuarului Competitivității Mondiale, „competitivitatea mondială este un domeniu al teoriei economice care analizează faptele și politicile ce conturează capacitatea unei națiuni de a crea și de a menține un mediu propice susținerii realizării de valori sporite pentru întreprinderile sale și pentru prosperitatea poporului său”. Pe scurt, competitivitatea înseamnă modul în care națiunile și mediul economic își administrează totalitatea competențelor pentru atingerea prosperității. Astfel, când se vorbește despre competitivitate, nu se au în vedere numai creșterea sau performanța economică, ci și o serie de alți factori precum: mediul, calitatea vieții, tehnologia, cunoștințele, cercetarea științifică etc.

Conform IMD, competitivitatea mondială este dată de o combinație de criterii diferite, subsumate unui număr de patru factori globali: Performanța economică - evaluarea macro-economică a economiei interne; Eficiența mediului de afaceri - măsura în care întreprinderile performează într-o manieră profitabilă și responsabilă; Eficiența guvernului - măsura în care politicile guvernamentale favorizează competitivitatea; Infrastructura - măsura în care resursele de bază, tehnologice, științifice și umane corespund cerințelor de promovare a afacerilor.

„Trebuie evitate confuziile ce pot apărea prin asimilarea metodologiei competitivității și implicit a rezultatelor, cu alte concepte din sfera comparațiilor privind nivelul de dezvoltare economică a țărilor (acesta fiind asociat de regulă cu PIB per capita). Astfel, o țară cu un nivel de dezvoltare ridicat nu este neapărat și lider în accepțiunea competitivității, după cum o alta, cu un nivel mai scăzut, nu se plasează inevitabil pe locuri joase, dacă răspunde criteriilor de competitivitate ridicată”, susțin reprezentanții institutului.

CIT-IRECSON este partenerul pentru România al IMD (Institute for Management Development) World Competitiveness Center în vederea realizării Anuarului Competitivității Mondiale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)